Pentru Europa de Est, 2021 va fi anul unei reveniri incomplete din recesiunea provocată de pandemia de COVID-19, la început mai lentă, iar apoi cu o viteză mai sănătoasă, apreciază cele mai multe instituții de prognoză economică.O caracteristică a predicțiilor economice din actuala criză este că scenariile cele mai sumbre nu s-au adeverit, iar o caracteristică a economiilor
est-europene din ultimii ani este că au evoluat în general mai bine decât s-a estimat. Spre exemplu, marea încetinire economică sincronizată de anul trecut a adus în pragul recesiunii economii mari cum este cea a Germaniei, dar dar nu a reușit să frâneze semnificativ creșterile energice din est, așa cum se așteptau majoritatea experților.
Aceste lucruri arată că predicțiile economice nu sunt o știință exactă, iar incertitudinile fără precedent aduse de pandemie îngreunează orice calcul. Ceea ce este sigur este că crizele economice nu durează pentru totdeauna.
Actuala criză este diferită pentru Europa Centrală și de Est (ECE), cred analiștii de la Scope Ratings, o agenție de rating germană. Economiile din regiune sunt mai bine poziționate pentru a face față furtunii față de ramificațiile multiple ale crizei financiare globale din 2008-2009. Cele mai multe prognoze arată că PIB-ul cumulat al ECE se va contracta în 2020 semnificativ mai puțin decât cel al zonei euro. Scope prevede o scădere economică de 5,3% pentru țările estice, față de una de 8,9% pentru zona euro. Ce s-a schimbat pentru ECE în comparație cu criza anterioară este că între timp creșterea economică a devenit mai echilibrată- consumul și investițiile au devenit motoare de creștere, alături de exporturi -, iar stabilitatea financiară s-a îmbunătățit. De asemenea, au crescut rata de ocupare a forței de muncă și salariile, ceea ce înseamnă o putere financiară mai mare pentru gospodării. Apoi, guvernele au dezvoltat strategii mai bune de gestionare a datoriilor, cu o proporție mai mare a datoriilor în monedă locală. Stabilitatea financiară s-a îmbunătățit inclusiv prin scăderea pasivelor financiare externe. În aceste condiții, economiile au devenit mai rezistente.
Scope Ratings estimează o creștere economică de 4,2% pentru România în 2021, asemănătoare cu cea din 2019, după o recesiune de 4,8% anul acesta. Campiona revenirii va fi Croația, cu un avans al PIB de 5,9% în 2021 - un titlu amar având în vedere că această economie, puternic dependentă de exporturi, va avea mult de tras pentru a recupera ce a pierdut prin recesiunea de peste 9% din acest an. Mult de tras va avea și Cehia, al cărei PIB este estimat să scadă cu 7% anul acesta și să crească cu doar 4% în 2021. Nici economia Ungariei nu se va apropia prea mult de nivelul pe care l-a avut înainte de criză: scădere de 6% anul acesta și creștere de 4,6% anul viitor. Din grupul marilor economii estice, Polonia va recupera cel mai mult din ce a pierdut din cauza pandemiei, cu o revenire de 3,5% în 2021 după o recesiune de 3,9% anul acesta. O țară pentru care criza nu este grea este Lituania, cu o economie care după o scădere de 1,5% va crește cu 3,5% în 2021.
Estimările diferă de la o instituție de prognoză la alta, dar tendințele sunt în general aceleași. Comisia Europeană injectează însă o doză de pesimism. Executivul european prevede pentru economia Poloniei o recesiune de 3,6% anul acesta și o revenire de 3,3% în 2021. PIB-ul maghiar ar urma să scadă cu 6,4% în 2020 și să crească cu 4% în 2021. Cehia și-ar reveni cu 3,1% după recesiunea de -6,9% din 2020. Pentru România, experții de la CE estimează o scădere a PIB de 5,2% anul acesta și un avans de 3,3% în 2021. Acestea sunt cele mai recente prognoze ale CE, publicate în noiembrie.
Analiștii de la ING scriau în noiembrie, când al doilea val al pandemiei era abia la început, că după trecerea iernii statele din ECE ar trebui să se pregătească pentru o recuperare economică semnificativă, dar care va începe în al doilea trimestru din 2021. Pentru ei, o a doua recesiune este ceva sigur în condițiile în care noul puseu al pandemiei și restricțiile introduse pentru a-l slăbi vor eroda atât cererea internă, cât și exporturile. Toate economiile din ECE vor înregistra scăderi trimestriale și activitate redusă în primul trimestru din 2021. Revenirea așteptată să înceapă în trimestrul II va fi în linie cu evoluțiile din zona euro.
Vaccinurile reduc riscul ca noi măsuri de lockdown să fie introduse în sezonul de iarnă 2021-2022 și îmbunătățesc perspectivele pentru comerț, ceea ce va fi benefic pentru ECE. De asemenea, fondurile UE ar trebui să acționeze ca o suspensie suplimentară față de șocurile economice create de pandemie. Însă investițiile pe care le-ar susține aceste fonduri se vor materializa probabil începând cu 2022.
De asemenea, analiștii de la ING apreciază că unele bănci centrale din regiune vor reacționa la provocări relaxând și mai mult politicile monetare - iar predispuse la astfel de măsuri sunt mai ales băncile din Polonia și Ungaria -, însă acest lucru nu va împiedica revenirea monedelor locale pe piața valutară. Ei scriu că „preferă“ coroana cehă și lira turcească.
Analiștii de la Scope scriu că, pentru a-și păstra rezistența la crize, economiile din ECE trebuie să investească în pregătirea forței de muncă și în dezvoltarea piețelor de capital interne și să se concentreze pe investiții care să furnizeze creștere economică pe termen lung.
0 comments :
Trimiteți un comentariu