Franța se revoltă împotriva birocrației Uniunii Europene și cere revizuirea politicilor fiscale. Ministrul de Finanțe Bruno le Maire: Fondul de revenire de 750 de miliarde de euro este ”prea încet și prea complicat”. Acum trăim cel mai dificil moment al crizei, avem cea mai mare nevoie de investiții din istorie

Franța cere Uniunii Europene să rezolve blocajele și să asigure o distribuție mai rapidă a fondului de revenire în valoare de 750 de miliarde de euro către statele membre, și spune că pandemia a făcut necesară reevaluarea măsurilor fiscale la nivelul uniunii, scrie Financial Times.

”Văd că sunt blocake și că tot procesul este prea încet. Trebuie să îl accelerăm, dacă vrem să ieșim din criza economică în condiții bune, banii europeni trebuie să ajungă pe cât de devreme este posibil”, a spus Bruno Le Maire, ministrul de Finanțe francez pentru FT.

Referindu-se la negocierile franco-germane de anul trecut, care au dus la decizia istorică a UE să strângă un fond distribuit ca granturi statelor membre, ale căror economii au fost decimate de pandemie, el a spus ”Nu am implicat tot capitalul politic doar ca acest plan să fie amânat pe motive tehnocrate. Este prea încet și prea complicat. Trebuie să îl accelerăm”.

Cele 27 de state membre UE au nevoie întâi să detalieze cum plănuiesc să folosească granturile și împrumuturile, până la finalul lunii aprilie. Numai planurile aprobate de Comisia Europeană vor primi fonduri, începând cu a doua jumătate a anului.

Franța intenționa să cheltuiască cel puțin jumătate din suma de 100 mld. dolari alocată fondului de revenire, din care 40% fiind fonduri de la UE, până la finalul lui 2021.

”Acesta este probabil cel mai dificil moment al crizei, pentru că sunt noi variante, mai contagioase ale virusului, iar campania de vaccinare nu a fost încă finalizată.  Este o presiune imensă pe cetățenii noștri”, a adăugat Le Maire.

LeMaire a reiterat nevoia pentru UE să revizuiască pactul de stabilitate și creștere. Reglementările actuale, care limitează sectorul public al statelor membre la un deficit de 3% pe an și la o datorie publică de 60% din PIB, au fost suspendate pe perioada crizei.

Datoria publică a Franței a crescut cu aproximativ 20% anul trecut, la 120% din PIB. El a spus că aceste reglementări, deși esențiale pentru cele 19 state membre ale UE, trebuie să fie reevaluate luând în considerare realitatea curentă, care presupune trei componente: cel mai ridicat nivel al datoriei publice din istorie, cel mai scăzut nivel al dobânzilor din istorie și cel mai mare necesar de investiții din istorie.

Franța poate în acest moment se împrumute cu obligațiuni cu termen la 10 ani la o dobândă de 0,33%, iar pe 50 ani cu o dobândă de 0,59%.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ştefan Stan