Digitalizarea administrației publice, stimularea investițiilor și creșterea absorbției fondurilor europene sunt principalele subiecte care par să fi fost discutate la întâlnirea avută ieri de primul-ministru, Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cel al Investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, și de ministrul Mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos, cu membrii Coaliției pentru Dezvoltarea României, cel mai puternic reprezentant al mediului local de afaceri.”În cadrul discuțiilor, am subliniat importanța adoptării cât mai rapide a măsurilor de digitalizare în sectorul public, cu un impact pozitiv și imediat asupra relației dintre stat și mediul privat. Stimularea investițiilor, precum și a absorbției fondurilor europene au reprezentat subiecte importante pe agenda de lucru, în contextul elaborării Planului Național de Redresare și Reziliență, ca parte din cel mai mare instrument financiar creat de UE ca răspuns la criza Covid-19. Totodată, am adus în discuție oportunitatea adoptării unui buget de relansare economică, orientat către performanță și rezultate, cu obiective trainice, care să asigure stabilitatea financiară pe termen lung, atât de necesară după aproape un an de criză”, spune Alexandru Nazare pe pagina lui de Facebook.
Aceste măsuri, și multe altele, sunt trecute și în programul de guvernare, dar și în alte documente oficiale, de acum și din anii trecuți. Și în continuare, multe dintre ele se află în stadiul de propuneri și promisiuni.
Având în vedere experiența anterioară cu autoritățile statului, reprezentanții companiilor au pus pe masă o serie de cereri concrete, sperând că propunerile vor fi transpuse în cele din urmă din cuvinte pe hârtie în fapte.
„În sfârșit am trecut de tsunami-ul electoral al anului 2020 cu valurile lui de promisiuni. Vrem să vedem măsuri concrete, care să ajute mediul de afaceri și societatea. Astăzi am prezentat primele propuneri. Au fost primite cu deschidere și sperăm să fie implementate rapid. Viteza de implementare este cheia acestui an”, a spus Dragoș Anastasiu, Președinte AHK România și coordonator CDR.
În opinia reprezentanților mediului de afaceri, rețeta pentru realizarea obiectivelor comune trebuie să includă debirocratizare, digitalizare, transparență și consultare reală.
La rândul lui, Ionuț Simion, președinte AmCham, este de părere că România are nevoie de un buget fundamentat pe 3 piloni esențiali: investiții (cu resurse financiare nu doar alocate, ci și cheltuite), menținerea controlului cheltuielilor bugetare și creșterea colectării și digitalizarea ca măsuri de reducere a deficitului bugetar.
În acest context, asociația a solicitat Guvernului înființarea unei autorități unice pentru digitalizarea administrației. ”Astăzi digitalizarea este copilul cu multe moașe, care riscă să rămână cu buricul netăiat”, a mai spus Ionuț Simion.
Un alt subiect abordat în discuția stat-privat este legat de Planul Național de Redresare și Reziliență, un document structurat pe 12 domenii prioritare, care urmează să fie transmis spre aprobare Comisiei Europene. Fondurile alocate României prin Mecanismul european de reziliență și recuperare economică, adică 30,4 miliarde euro, ar urma să fie cheltuite până la 30 iunie 2026.
”Am discutat despre predictibilitate și stabilitate în domeniul fiscal, digitalizare și simplificarea interacțiunii cu instituțiile statului, reducerea dezechilibrelor de pe piața muncii, stimularea investițiilor și a absorbției ondurilor europene și transparență în cheltuirea banilor alocați fie de la bugetul de stat, fie atrași prin programe de finanțare europene sau prin Planul Național de Redresare și Reziliență”, a declarat și Florin Cîțu pe pagina de Facebook, în urma întâlnirii de ieri.
Dar, potrivit CDR, nu e suficient că România a bifat 30 de miliarde de euro, ci este nevoie ca proiectele de investiții propuse să fie cu adevărat utile.
În acest context, Coaliția pentru Dezvoltarea României a solicitat să fie parte din grupurile de lucru pe care Guvernul le-a creat pentru identificarea și implementarea proiectelor PNRR, precum și pentru transparentizarea și prioritizarea modului de alocare a banilor.
„Nu doar că avem propriile noastre propuneri de proiecte, unele chiar redactate, la cheie, cum ar fi creșterea competențelor digitale în educație și în administrație, dar putem avea un aport valoros la conceperea de proiecte noi, astfel încât să fie evitate situațiile de azi, când avem proiecte care intră în coliziune cu realitatea din teren”, a spus Florin Pogonaru, Președinte AOAR, asociație membră CDR.
Nu în ultimul rând, companiile au atras din nou atenția miniștrilor prezenți la întâlnire despre nevoia urgentă de debirocratizare a administrației, în condițiile în care cerințele legale pentru firme, indiferent de mărimea lor, au ajuns la niveluri inimaginabile, care uneori frizează absurdul.
CDR a cerut în acest sens Guvernului menținerea la nivelul Secretariatului General al Guvernului a Grupului de lucru care coordonează procesul de debirocratizare a administrației.
„Se spune că dacă vrei să îngropi un proiect faci o comisie de analiză. Noi sperăm însă ca acest lucru să nu se întâmple și ca energia mediului de afaceri să impulsioneze măsurile de simplificare de care e nevoie disperată în administrație. Am identificat în jur de 200 de măsuri pentru debirocratizare și simplificare, care însă vor trebui implementate inclusiv prin modificări legislative”, a spus Dragoș Roșca, Președinte Fundația Romanian Business Leaders.
Potrivit AmCham, după 2020, anul cu cel mai ridicat nivel de incertitudine din istoria postbelică, anul 2021 se profilează ca o perioadă unică în care, în ciuda multiplelor provocări, România are șansa istorică să demareze proiecte și reforme majore, să recupereze decalaje, să valorifice avantajele competitive actuale, dar și să le pregătească pe cele viitoare.
“România se află într-o situație privilegiată din mai multe puncte de vedere: începutul unor noi mandate legislative și executive menite să aducă stabilitate; începutul unei noi perioade de alocare a fondurilor europene în care România poate beneficia de sume record; suprapunerea priorităților Guvernului și mediului de afaceri într-o proporție considerabilă.”, a punctat Ionuț Simion, Președinte AmCham Romania.
0 comments :
Trimiteți un comentariu