Odată cu începutul noului an, trei evenimente vor avea un impact pe termen lung asupra relațiilor Gazprom cu Europa de Sud-Est, afectând întreaga piață europeană, scrie Deutsche Welle.Pe 1 ianuarie, președintele sârb Aleksander Vucic a celebrat furnizarea de gaze rusești către țara sa printr-o rută diferită, și anume prin intermediul Balkan Stream, parte a gazoductului TurkStream. Cu numai câteva ore mai devreme, Bulgaria a început să primească gaze azere via TAP, președintele bulgar Boiko Borisov anunțând cu această ocazie sfârșitul monopolului Gazprom asupra pieței locale.
Al treilea eveniment a fost inaugurarea unui nou terminal GNL în apropiere de insula croată Krk. Primirea de gaze naturale lichefiate din America a reprezentat pentru Croația, care fusese alimentată cu gaze aproape exclusiv de Gazprom, un salt către diversificare. Țara poate exporta de asemenea gaze către Ungaria, Ucraina și alte țări.
Teoretic, Croația ar putea pune capăt cooperării cu Gazprom imediat, însă acest lucru nu se va întâmpla probabil. Totuși, cota de piață a Gazprom va scădea. Gigantul rus va fi expus astfel unei concurențe serioase în Croația. Se crede că Ungaria va primi mare parte a gazelor din Krk, Ucraina fiind de asemenea un posibil client.
În timp ce terminalul din apropiere de Krk înseamnă pierderea rolului de monopol pentru Gazprom în Croația și o competiție sporită în Ungaria, lansarea SGC va însemna pierderea controlului și asupra Bulgariei pentru gigantul rus și o competiție mai intensă pe piețele Greciei și Italiei. Presiunea în acest caz va veni din partea gazelor mai ieftine din Azerbaidjan.
SGC este un sistem de două gazoducte, TANAP și TAP. În Balcani, pierderile Gazprom ar putea fi chiar mai mari.
Între timp, Gazprom a anunțat că va relua lucrările la Nord Stream 2, un proiect controversat, considerat de americani și unele state est-europene în frunte cu Polonia drept un proiect politic menit să întărească dependența Europei de Rusia, potrivit Financial Times.
Lucrările de construire a gazoductului către Germania vor fi reluate în această săptămână în pofida sancțiunilor americane care au pus proiectul pe pauză timp de peste un an.
Gazprom va începe lucrările pe secțiunea Mării Baltice administrată de Danemarca în pofida măsurilor luate de Washington pentru contracararea proiectului finanțat de cinci dintre cele mai mari companii de energie ale Europei.
Gazprom va folosi nava Fortuna și două nave de suport, lucrările putând fi finalizate în aproximativ patru luni.
Naz Masraff, director în cadrul Eurasia Group, arată că președintele ales american Joe Biden va fi probabil mai deschis la compromis având în vedere dorința sa de a reclădi relațiile cu Europa.
Între timp, statul german Mecklenburg-Vorpommern intenționează să creeze o fundație pentru susținerea finalizării Nord Stream 2 pe fondul amenințării cu noi sancțiuni americane, notează Intellinews.
Parlamentul statului a dat undă verde inițiativei, fundația urmând să cumpere materialele necesare pentru construirea gazoductului.
0 comments :
Trimiteți un comentariu