Ultima stare de urgență din Japonia, aplicată în câteva părți din țară, va avea un impact limitat asupra economiei, spun analiștii, conform CNBC.„Efectul economic al ultimelor măsuri va fi mai mic prin comparație cu ultimul episod”, spune Shigeto Nagai, șeful diviziei japoneze de cercetare din cadrul Oxford Economics.
Prima perioadă de stare de urgență din arhipelagul nipon a durat aproximativ două luni, din aprilie până la finalul lui mai 2020. Cea mai recentă perioadă de stare de urgență, anunțată săptămâna trecută de prim-ministrul Yoshihide Suga, va dura până pe 7 februarie, reprezentând un nou efort de controlare a infecțiilor cu coronavirus.
Japonia a înregistrat până acum peste 290.000 de infecții cu virusul SARS-CoV-2 și circa 4.100 de decese, însă ne raportăm în acest caz la o populație de 126 de milioane de oameni. Prin comparație, România – cu nici 20 de milioane de locuitori – numără peste 680.000 de cazuri de COVID-19 și aproape 17.000 de morți, potrivit datelor colectate de Worldometers.
Nagai a citat mai mulți factori pentru nivelul redus al contracției pe care o va suferi economia, incluzând aici faptul că restricțiile aplicate mediului de afaceri iau în vizor doar restaurantele și barurile din zonele cu o rată îngrijorătoare de infecție.
„Restricțiile sunt moderate și afectează în mare parte sectorul de entertainment și industria de restaurante, adică 3% din PIB”, a declarat Marcel Thieliant, senior economist în divizia japoneză a companiei de consultanță și cercetare Capital Economics.
De asemenea, numărul oamenilor care vor lucra de la birou va fi redus cu 70% prin programele de muncă în regim remote, iar școlile și grădinițele vor rămâne deschise de această dată.
„Credem totuși că starea de urgență se va înăspri și va fi extinsă la nivel național, fiind închise toate magazinele și restaurantele”, spun economiștii din cadrul Capital Economics, adăugând că nivelul de consum va scădea în acest scenariu cu 1,5% în T1 față de ultimele trei luni din 2020.
0 comments :
Trimiteți un comentariu