Premierul ceh face presiuni asupra băncii centrale pentru prețuri mai mici ale creditului, în Ungaria guvernatorul băncii naționale a fost mâna dreaptă a premierului Viktor Orban în executivul acestuia, iar în Polonia șeful băncii centrale este un aliat al partidului de guvernământ.În Europa de Est, linia dintre politic și independența băncilor centrale este foarte subțire. Acest lucru poate explica decizii de politică monetară pe care doctrina financiară tradițională le consideră riscante pe termen lung pentru ecomomie. Însă și crizele economice tind să devină mai puțin tradiționale, iar cooperarea dintre guvern și banca centrală este esențială.
Cehia este cea mai matură economie din Europa de Est. Acolo, premierul Andrej Babis, considerat un politician populist, a cerut băncii centrale să țină jos prețurile creditelor și să ofere o parte din profituri statului pentru a ajuta la finanțarea revenirii economice. Comentariile au trimis moneda cehă, coroana, în jos, iar investitorii și-au redus pariurile pe două runde de majorare a ratei de dobândă de politică monetară de către banca centrală anul acesta, scrie Bloomberg.
Anul trecut, coroana ajunsese aproape de colaps. Banca centrală are stabilit un prag de curs valutar pe care trebuie să-l apere. Deprecierea monedei este bună pentru exportatori, deoarece le face produsele mai ieftine pe piețele internaționale, dar reduce puterea de cumpărare a consumatorilor locali.
Piețele se așteptau ca anul acesta instituția să înăsprească politica monetară prin creșterea dobânzilor pentru a stăvili inflația, adică accelerarea creșterii prețurilor, o tendință care a luat amploare de când au înflorit speranțele că vaccinurile antiCOVID-19 vor salva economiile din pandemie, iar diferitele penurii din actuala criză au început să împingă prețurile în sus.
Unul din mandatele de căpătâi ale băncilor centrale este de a asigura stabilitatea prețurilor, adică situația în care nivelul general al prețurilor nu influențează deciziile consumatorilor și cele legate de investiții. Banca Centrală Europeană urmărește obținerea unei inflații de aproximativ 2%. Inflația, în Cehia, a ajuns luna aceasta la 2,1%, față de nivelul mediu de 3,2% de anul trecut, însă prognozele arată că indicatorul va accelera. Inflația a decolat în cea mai mare parte a țărilor din Uniunea Europeană, însă de la o bază foarte joasă în zona euro, unde mult timp au persistat riscurile deflaționiste, și de la niveluri ridicate în Europa de Est.
În Ungaria, inflația a accelerat de la 2,7% în ianuarie la 3,1% în februarie. Analiștii și banca centrală se așteaptă la volatilitate crescută pe parcursul anului, cu un vârf de 4-5% în această primăvară. Ținta de inflație a băncii naționale este de 2-4%. Marți, banca centrală a menținut dobânzile la niveluri minime record, cea pentru depozite overnight fiind chiar negativă, și a asigurat că este pregătită să mențină stabilitatea prețurilor. Totuși, două din trei scenarii de risc alternative prevăd o inflație mai puternică decât s-a anticipat, notează Reuters.
Dobânzile mici înseamnă o monedă slabă, iar forintul este predispus la deprecieri. De aceea, unii analiști cred că banca centrală ar putea fi nevoită să majoreze una din dobânzile pentru depozite în următoarele luni dacă forintul dă iar de probleme, iar inflația depășește estimările.
„Forintul este aproape de cel mai scăzut nivel, iar inflația se încăpățânează să rămână sus“, spun analiștii de la Capital Economics. În ultimele decenii, slăbiciunea forintului a adus de câteva ori economia maghiară în pragul colapsului. Pentru criza din 2010, guvernul lui Orban a dat vina pe guvernatorul băncii centrale Andras Simor, un adept al disciplinei fiscale. După un război de uzură cu Simor, căruia, printre altele, i-a tăiat salariul cu 75%, Orban l-a înlocuit pe aceasta la cârma băncii centrale cu Gyˆrgy Matolcsy, ministru al economiei în două guverne Orban.
Matolcsy este arhitectul politicilor fiscale neortodoxe anti-criză (cum ar fi suprataxarea băncilor și marilor retaileri și îndepărtarea țării de FMI) aplicate de Orban la început cu titlu temporar, apoi permanent. Sub patronajul lui Matolcsy, banca centrală s-a remarcat mai puțin prin indepednență față de guvern și mai mult prin fundațiile sale implicate în tranzacții imobiliare și cu opere de artă scumpe și în proiecte pe bani publici de care au beneficiat prietenii guvernatorului.
În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, inflația a decelerat în februarie, spre surprinderea multora, sub ținta de 2,5% a băncii centrale. Analiștii se așteaptă însă ca prețurile să accelereze din nou. Însă la începutul lunii, guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a asigurat că instituția sa nu va majora dobânzile nici anul acesta, și nici în 2022, notează The First News. El nu a exclus intervenții pe piața valutară pentru a limita oscilațiile zlotului. Ulterior, ca un deja-vu din anii trecuți, șeful băncii centrale poloneze a spus că instituția sa vrea să cumpere cel puțin 100 de tone de aur în următorii ani pentru a demonstra forța economică a țării.
Glapinski, un apropiat al partidului de guvernământ Lege și Justiție al conservatorului Jaroslaw Kaczynski (considerat de mulți un politician autoritar), țintește cel de-al doilea mandat la conducerea băncii centrale. Instituția, purtată de un val global al repatrierii și creșterii rezervelor de aur, a cumpărat 126 de tone de metal prețios în 2018 și 2019. De asemenea, a adus acasă 100 de tone de lingouri păstrate în seifurile Băncii Angliei.
0 comments :
Trimiteți un comentariu