Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA), consideră că ajutoarele de stat pot juca un rol hotărâtor în procesul de redresare economică și, ulterior, în cel de relansare, furnizând, pe de-o parte, necesarul de lichidități pentru dezvoltarea și extinderea companiilor, și, pe de alta, venituri suplimentare autorităților, ca rezultat al implementării proiectelor.În acest context, transmite companiilor să folosească schemele de ajutor de stat, pentru care pot să aplice până în 2023, în condiții de accesare care au fost relaxate la finalul anului trecut.
”Ne aflăm într-unul dintre cele mai prielnice momente pentru accesarea de fonduri nerambursabile: din toamnă, nivelul de finanțare oferit de stat ar putea să scadă ca urmare a noilor condiții economice și a regulilor europene”, spune Mihaela Mitroi.
În prezent, companiile pot accesa finanțări nerambursabile prin două scheme de ajutor de stat - schema 807/2014 pentru investiții în producție și schema 332/2014 pentru investiții în crearea de locuri de muncă. Ambele au fost modificate, iar condițiile de accesare au fost relaxate la finalul anului trecut.
Ca praguri minime, schema 807/2014 vizează proiecte de investiții de minimum 1 milion de euro, în timp ce schema 332/2014 impune un nivel minim de 100 de locuri de muncă create, unde ajutorul de stat poate finanța până la 50% din cheltuielile salariale.
În cazul schemei 807/2014, principalele modificări aduse vizează îmbunătățiri precum introducerea posibilității extinderii perioadei de menținere a investiției cu până la maximum 2 ani, în vederea îndeplinirii mențiunilor speciale din acordul de finanțare, eliminarea modalității de stabilire a cheltuielilor eligibile din categoria construcții pe baza standardului de cost, majorarea termenului pentru demararea investiției de la 4 la 6 luni și multe altele, notează o analiză a EY România.
În ceea ce privește cea de-a doua schemă, 332/2014, cele mai importante modificări s-au referit la creșterea numărului minim de noi locuri de muncă ce trebuie create - de la 10 la 100, eliminarea restricției privind un anumit număr de lucrători defavorizați ce trebuie angajați, eliminarea plafonului maxim al ajutorului de stat acordat pentru un loc de muncă (nu se mai face raportarea la salariul mediu brut pe economie), modificarea listei sectoarelor de activitate pentru care nu se acordă ajutoare de stat (de exemplu, sectorul de telecomunicații, hotelier și de restaurante excluse din această listă devin acum eligibile în baza acestei scheme), eliminarea selecției pe bază de punctaj.
”Aceste schemele de ajutor de stat sunt surse de finanțare nerambursabile, care se pot combina foarte bine cu împrumuturile bancare, mai ales că relaxarea permite ca dovada existenței co-finanțării să fie demonstrată ulterior obținerii acordului”, punctează Mihaela Mitroi.
Cu atât mai mult, completează partenerul EY, cu cât este posibil ca intensitatea ajutorului de stat, care acum variază între 10% pentru zona București, 35% în Ilfov și în regiunea de Vest a țării (Timișoara, Arad, Caransebeș, Hunedoara) și 50% în restul țării, să scadă în funcție de dezvoltarea economică a zonelor și de noile plafoane de intensitate ce vor fi aprobate de autoritățile europene. Astfel, este posibil ca, de pildă, regiunea București-Ilfov să fie exclusă, iar alte regiuni să primească o intensitate mai mică. Scăderea intensității ajutorului de stat conduce aproape automat la scăderea valorii ajutorului de stat, care se calculează în funcție de acest indice de intensitate și cheltuielile eligibile realizate de către contribuabili.
0 comments :
Trimiteți un comentariu