Muntenegru caută ajutor la UE pentru a scăpa din îmbrățișarea Chinei

Muntenegru, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, încearcă să extindă legăturile cu blocul comunitar, inclusiv în privința posibilității a de a refinanța un împrumut de la China pe care l-a luat pentru construirea primei sale autostrăzi. Afacerea cu Beijingul amenința cândva să-i distrugă finanțele publice. După ce anul trecut țara cu 620.000 de locuitori a suferit o schimbare istorică a puterii, guvernul primului-ministru Zdravko Krivokapic a făcut apel la sprijinul UE pentru refinanțarea datoriei, care echivala cu o cincime din economie atunci când a fost făcută, în 2014.

Un guvern anterior a împrumutat fondurile din China prin Inițiativa Belt and Road, cu sfidarea avertismentelor că ar supune Muntenegrului influenței nejustificate din partea Beijingului. Acum, cea mai mică dintre fostele republici iugoslave încearcă să prelungească perioada de grație, care va expira în curând, la împrumutul de 944 milioane de dolari pe 20 de ani de la Banca Export-Import din China, să reducă rata dobânzii de 2% și să convertească denumirea la euro, monedă pe care Muntenegru o folosește, a spus ministrul de finanțe Milojko Spajic. „Europa este de departe cea mai importantă pentru noi“, a declarat Spajic.

„Dacă am obține finanțarea în condițiile actuale ale pieței, cel mai probabil am putea să o obținem la termeni semnificativ îmbunătățiți, având în vedere condițiile favorabile de pe piețele euro.“ Spajic, în vârstă de 33 de ani, lucrează la reorganizarea finanțelor publice după ce guvernul lui Krivokapic a pus capăt guvernării de 30 de ani a partidului președintelui Milo Djukanovic. Noul plan a inclus vânzarea de obligațiuni de 750 de milioane de euro. Spajic a a mai spus că o întârziere de doi ani și jumătate a finalizării secțiunii de autostradă de 40 de kilometri nu a ajutat, iar lucrările ar trebui să se încheie la sfârșitul lunii noiembrie. Guvernul este în discuții cu Comisia Europeană cu privire la modul de finalizare a proiectului care ar lega portul Bar cu vecina din nord, Serbia, o bucată de infrastructură crucială pentru a stimula economia statului muntos din Balcani puternic dependent de turism.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru