Ucraina, unul dintre cele mai populate state din Europa, este din nou pe picior de război cu o Rusie imprevizibilă care se pregătește de alegeri generale. Care-i sunt vulnerabilitățile?În primul rând, într-o situație de conflict, pe lângă puterea armatei contează moralul populației. Inflația afectează bunăstarea omului de rând pentru că dacă este ridicată erodează puterea de cumpărare. Iar în luna martie inflația anualizată din Ucraina a fost de 8,5%, cu tendințe de accelerare, dar este încă departe de nivelurile de 30-60% înregistrate în 2015, an de război. Acum se scumpesc mai ales alimentele.
Spre comparație, în România rata anualizată a inflației a fost de 3,1% în martie. Apoi, bunăstarea omului de rând depinde și de accesul facil la credit.
În Ucraina, inflația accelerată împinge în sus dobânzile. În aprilie, banca centrală a majorat principala rată a dobânzii de la 6,5% la 7,5% și a semnalizat că sunt posibile noi creșteri, notează Reuters. În România, rata de dobândă la facilitatea de creditare a BNR este de 1,7%.
Economic, criza cauzată de pandemie a dus la una din cele mai ușoare recesiuni din Europa, potrivit datelor statistice oficiale. Însă Rusia a rămas pentru Ucraina unul din principalii parteneri atât la exporturi, cât și la importuri, deși dependența comercială s-a redus, iar comerțul s-a diversificat. În aceste condiții, un conflict cu țara vecină ar afecta semnificativ afacerile ucrainene. Apoi, economia a rămas acaparată de oligarhi și corupție, deși actualul președinte, actorul Volodimir Zelenski, a promis că va scăpa țara de aceste probleme.
Pe frontul pandemiei, zvonurile spun că unii ucraineni sunt atât de disperați să se vaccineze încât sunt dispuși să cumpere vaccinuri din străinătate. Mâncarea s-a scumpit cu 2,1% în martie, față de luna anterioară, același ritm ca în februarie. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost observate la ulei (aproape 10%), zahăr (5%) și fructe (3,5%). Țigările și alcoolul s-au scumpit cu 1,3%. Prețurile la îmbrăcăminte și încălțăminte au urcat cu aproape 13%.
Ținta de inflație a băncii centrale ucrainene este de 5%, prin urmare se poate spune că prețurile au scăpat de sub control. Acest lucru a forțat instituția să devină una din primele bănci centrale care majorează dobânzile anul acesta, scrie Bloomberg.
Dobânzile mai mari pot șifona popularitatea președintelui Zelenski, care l-a numit pe guvernatorul băncii centrale Kirilo Șevcenko anul trecut după ce s-a plâns că costurile împrumuturilor sunt prea ridicate. Recent, el a promis că ucrainenii vor avea acces la credite ieftine pentru locuințe. Din punctul de vedere comercial, Rusia este a treia piață de export a Ucrainei, cu o pondere de 6,5% în total în 2019 și a doua sursă de importuri, cu o cotă de 11,5%. În trecut, Rusia obișnuia să acapareze o treime din exporturile ucrainene, prin urmare vulnerabilitatea Ucrainei la acest capitol s-a redus semnificativ, însă nu de tot.
Ca bloc, Uniunea Europeană atrage acum peste 40% din exporturile de bunuri ucrainene, față de 25% în urmă cu zece ani. Ca țară individuală, China este destinația principală pentru exporturi - 7,2% din total. De asemenea, tot din China au venit în 2019 circa 15% din importuri. Pe locul doi ca destinație individuală pentru exporturi este Polonia, o țară care ca și Ucraina are o puternică atitudine antirusească.
Prin urmare, în ultimii ani Ucraina a reușit să-și diversifice destinațiile de export, forțată de războiul nedeclarat cu Rusia care durează din 2014. Așa cum o arată datele pentru 2019, cele mai recente, nu mai există o piață externă dominantă.
Pe de altă parte, Ucraina exportă mai ales cereale și materii prime, prin urmare produse fără valoare adăugată mare, și este un stat profund deficitar la comerț. Cele 11,5% importuri din Rusia reprezintă, cel mai probabil, petrol și produse de rafinare, cum ar fi motorina, potrivit unei analize a Atlantic Council, care a observat că Ucraina s-a angajat în relații semnificative de comerț cu Belarusia, țară ce poate fi considerată aliată cu Rusia și o cale de evitare a sancțiunilor comerciale rusești contra Ucrainei.
The Jamestown Foundation scrie că sectorul de rafinare ucrainean pur și simplu s-a prăbușit în ultimii ani, iar țara este dependentă pentru combustibili de importurile din Belarusia (care au acoperit în 2020 circa 51% din consumul de benzină și 30% din consumul de motorină). Important este că Ucraina a reușit să-și diminueze semnificativ importurile de gaze naturale din Rusia, în trecut un punct vulnerabil deosebit de dureros, și a reușit să facă acest lucru mulțumită fluxurilor inversate din UE. Cu alte cuvinte, Ucraina încă mai consumă gaze rusești, dar le cumpără din Uniune.
Economia ucraineană n-a scăzut decât cu -4% în 2020, sub presiunea crizei internaționale și a pandemiei. Dar pentru revenire ar avea nevoie de banii dintr-un pachet de finanțare de stand-by de 5 miliarde de dolari de la FMI. Până acum a primit 2,1 miliarde de dolari, însă restul de bani sunt blocați din cauza îngrijorărilor Fondului că autoritățile ucrainene nu-și dau toată silința pentru a combate corupția. Dacă Kievul nu reușește să acceseze fondurile FMI, va fi nevoit să se împrumute de pe piețele externe, la costuri în creștere din cauza stării de conflict cu Rusia.
Între timp, Ucraina, stat care nu este membru al NATO, și-a găsit un aliat în Turcia, care are planuri să exporte și să producă tehnologie militară acolo. Turcia este singura putere militară navală de la Marea Neagră comparabilă cu Rusia. Iar în Europa cresc îngrijorările printre miniștrii de externe că Moscova se pregătește să recunoască suveranitatea autoproclamatelor Republici Populare Donețk și Lugansk, teritorii ucrainene controlate de trupe separatiste susținute de Rusia. O sursă a declarat pentru EUobserver că președintele rus Vladimir Putin va emite un decret prezidențial în acest sens chiar săptămâna aceasta.
0 comments :
Trimiteți un comentariu