Berlinul ia în vizor cel mai mare proiect de dezvoltare de la căderea comunismului încoace. Fostul aeroport Tegel, un simbol al Războiului Rece, a devenit o oportunitate imensă pentru capitala germană, marcată de lipsa planurilor majore de infrastructură

Când Berlinul a ajuns la apogeul focarelor de coronavirus, autoritățile au transformat vechiul aeroport Tegel într-un centru de vaccinare, trezind la viață construcția ridicată în timpul Războiului Rece. Acum, pe măsură ce cazurile continuă să scadă, orașul se găsește față în față cu o oportunitate de 5 milioane de metri pătrați, scrie

Bloomberg

.

Locația, de două ori mai mare decât suprafața statului Monaco, se poate transforma într-o zonă cu acces limitat pentru automobile, putând să ofere locuințe unui număr de peste 10.000 de oameni și un parc tehnologic de ultimă generație în jurul celebrului terminal în formă de hexagon din cadrul Tegel. Aproape jumătate din spațiu urmează să dedicat unei rezervații naturale, iar apa de ploaie va fi conservată ca parte a unui concept de sustenabilitate.

Este cel mai mare proiect de la căderea Zidului Berlinului din urmă cu 32 de ani. Însă, având în vedere că

alegerile sunt tot mai aproape

și autoritățile sunt din ce în ce mai presate cu privire la situația pieței imobiliare, există o șansă ca planul să se împotmolească, subliniind astfel lipsa de proiecte majore de infrastructură din Berlin de-a lungul ultimelor trei decenii.

„Absența unor agende politice șovăielnice este vitală în cazul de față”, spune Philipp Bouteiller, CEO-ul Tegel Projekt GmbH, compania deținută de oraș care gestionează eforturile de dezvoltare.

Reabilitările aeroporturilor tind să fie contestate în majoritatea orașelor mari, de vreme ce volumul de teren deschis construcțiilor aduce mizele la un nivel cât mai ridicat. Procesele de reconstrucție ale aeroportului Kai Tak (Hong Kong) și terminalului Ellinikon (Atena) au generat discuții aprinse în ceea ce privește viitoarele priorități și echilibrul dintre interesele private și binele public.

În Berlin, unde orașul încearcă să își privească trecutul ca pe un paradis neconvențional care ar duce la crearea unui hub important de startup-uri, Tegel are toate șansele să devină cel puțin la fel de controversat, natura politică a proiectului fiind scoasă în evidență încă de la început. De altfel, primele serii de propuneri s-au concentrat asupra modului în care construcția va veni în ajutorul orașului.

„Proiectul Tegel GmbH este 100% o filială a Berlinului”, spune Regula Luescher, secretară pentru dezvoltarea urbană a capitalei germane.

Procesele de reconstrucție – cu un cost estimat la 8 miliarde de dolari în bani publici și privați – vor începe după ce compania de management va primi drept de proprietate, mai exact pe 5 august.

Data marchează o întârziere de câțiva ani, întrucât aeroportul a rămas activ mult mai mult decât se estimase inițial din cauza inaugurării aeroportului Berlin Brandenburg Willy Brandt (BER). Deschiderea a avut loc în toamna anului trecut după o

întârziere de aproximativ nouă ani

.

În prezent, noul proiect intenționează să abordeze problema supraaglomerării din Berlin, oferind spațiu pentru 5.000 de studenți și 20.000 de locuri de muncă în parcul industrial Urban Tech Republic, fiind dedicat în proporție de 40% locuințelor sociale.

Planul ar putea fi dus la bun sfârșit într-o perioadă de 20-30 de ani.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Eduard Ivanovici