În aprilie, banca centrală a Ungariei, condusă de un prieten apropiat al premierului Viktor Orban, a anunțat că și-a triplat rezervele de aur la 94,5 tone, cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, pentru a ajuta la stabilizarea economiei în cotextul pandemiei, creșterii riscurilor inflaționiste și umflării datoriei publice.Ungaria a ajuns astfel să aibă cele mai mari rezerve de aur per capita din Europa Centrală și Est, lucru făcut clar de banca centrală pe site-ul său de internet. Aceasta ar fi cea mai mare achiziție lunară de aur din iunie 2019, când banca națională a Poloniei a cumpărat aproape 95 de tone, arată datele Consiliului Mondial al Aurului.
Înainte de anunțul Ungariei, în martie, guvernatorul băncii centrale poloneze Adam Glapinski, și el un aliat fidel al partidului aflat la guvernare, a declarat că instituția pe care o conduce va cumpăra cel puțin 100 de tone de aur în următorii ani pentru a demonstra forța economică a țării, după cum scrie Bloomberg.
Glapinski făcea aceste comentarii în contextul în care își pregătea terenul pentru câștigarea celui de-al doilea mandat la conducerea băncii centrale. De când el este acolo, a explicat bancherul, banca centrală și-a dublat rezervele de metal prețios la 229 de tone.
Noile achiziții vor fi păstrate în Polonia, a mai spus Glapinski, vorbe care amintesc de o febră europeană a repatrierii aurului de acum câțiva ani. „Acest lucru contează, printre altele, la cum este percepută țara“, a explicat Glapinski. Mandatul său de șase ani se încheie în iunie 2022. Aceste declarații și achiziții ar putea fi puse cu ușurință în contextul unor discursuri populiste în țări cu guverne considerate ca devenind din ce în ce mai autoritare. Însă aurul a revenit și în atenția băncilor centrale din alte state. Potrivit unui raport al Fondului Monetar Internațional, Japonia, una dintre cele mai mature economii din lume, și-a majorat rezervele de aur la 846 de tone, cumpărând 80,8 tone în aprilie.
România nu a mai cumpărat de decenii aur, iar 60% din rezerva de 102 tone este ținută la Londra.
Banca centrală a Turciei a achiziționat aproape 13 tone, crescându-și rezervele cu 5%, iar India 7,5 tone. De asemenea, Banca Thailandei și-a întregit rezervele cu 42,5 tone în aprilie. Achiziții au făcut și băncile centrale din Uzbekistan, Kazahstan și Cambodgia. Banca centrală a Serbiei cumpără metal prețios în ritm lent, dar constant, din 2019.
De câțiva ani încoace și banca centrală a Rusiei își consolidează rezervele de aur în cadrul unei strategii de diversificare a rezervelor internaționale în defavoarea dolarului. Băncile centrale folosesc metalul prețios, printre altele, pentru a proteja valoarea rezervelor în vremuri cu volatilitate ridicată.
Achizițiile au încetinit accentuat, cu 59%, anul trecut, potrivit Consiliului Mondial al Aurului, la 273 de tone. Însă rezervele oficiale au urcat cu aproape 45 de tone în ultimul trimestru din 2020 și au accelerat în ultima parte din primul trimestru al acestui an.
În Ungaria, banca centrală a explicat că „apariția unor noi vârfuri ale temerilor privind inflația și datoriile la nivel mondial crește și mai mult importanța aurului în strategia națională ca activ adăpost și de păstrare a valorii“. Banca centrală maghiară acordă metalului o importanță crescută din 2018, când a cheltuit un miliard de euro pe aur. De atunci, ponderea aurului în rezervele internaționale a rămas constantă - cam 15%.
În ianuarie, Glapinski, guvernatorul băncii centrale poloneze, a declarat că aurul ar trebui să ajungă la 20% din rezervele băncii centrale în următorul său mandat, de la 9% atunci. La banca centrală a Turciei, rezervele de aur valorează 41 de miliarde de dolari, în timp ce rezervele de monedă straină se situau în aprilie la 45,5 miliarde de dolari.
David Nemeth, analist la K&H; Bank, a spus pentru Reuters că achizițiile de aur au sens ca mijloc de diversificare a rezervelor. „Mă pot, de asemenea, gândi că banca centrală se așteaptă ca yieldurile obligațiunilor pe piețele internaționale să crească, ceea ce înseamnă erodarea portofoliului instituției.“
În Polonia, banca centrală a cumpărat 126 de tone de aur în 2018 și 2019 și a repatriat 100 de tone de la Banca Angliei. De când a început pandemia, instituția a lansat un program de achiziții de obligațiuni (quantitative-easing) și a redus dobânzile aproape de zero. Glapinski a sugerat că banca sa centrală ar putea ajuta guvernul să finanțeze costruirea primei centrale nucleare a țării.
0 comments :
Trimiteți un comentariu