În Ungaria, premierul Viktor Orban se lovește nu doar de o opoziție politică neobișnuit de închegată pentru ultimul deceniu, ci și de contre din partea unuia dintre cei mai fideli aliați ai săi, guvernatorul băncii centrale maghiare, care cere cumpătare la cheltuieli. În Polonia, un guvern profund conservator a schimbat subit direcția spre stânga în politicile sale economice. Și în Ungaria și în Polonia liderii populiști „s-au blocat într-o mică problemă: au devenit nepopulari“, după cum scrie The New York Times.În ambele state se apropie alegeri, iar cele două guverne se întrec pe sine în a se arăta cât mai generoase cu populația și alegătorii. Însă în Ungaria avertismentele neobișnuite date de șeful băncii centrale, Gyorgy Matolcsy, partidului de guvernământ sugerează că la Budapesta situația este mai complicată, poate chiar riscantă. Spre deosebire de economia poloneză, cea maghiară are în față un deficit bugetar uriaș.
La începutul săptămânii, înainte de o ședință critică a băncii centrale, Matolcsy a scris într-un articol pentru ziarul online Magyar Nemzet că parlamentul a făcut o greșeală când a adoptat bugetul pentru 2022, care va cauza inflație suplimentară și va crea riscuri inutile pentru economie, notează Reuters.
Interesant este că Magyar Nemzet este considerat portavocea partidului lui Orban, Fidesz, dominant în parlament. A doua zi, Ungaria a devenit prima țară din UE care după izbucnirea pandemiei a ridicat dobânzile de politică monetară și a făcut acest lucru pentru a evita ca inflația, până acum cea mai rapidă din Uniune, să scape de sub control.
Banca centrală a urcat dobânda de bază mai sus decât se așteptau cei mai mulți analiști, la 0,9%. Matolcsy a spus că inflația va fi exacerbată de cererea adițională creată de bugetul pentru 2022, an electoral, și de inflația mai ridicată importată. „Economia maghiară nu are nevoie să fie repornită în 2022 cu un deficit bugetar mai mare. În schimb, este posibil și chiar de dorit să revenim la calea anterioară, a echilibrului“, a explicat bancherul. El apreciază că Ungaria ar trebui să se întoarcă la un deficit bugetar de aproape 3% din PIB cât mai curând posibil, de preferabil anul viitor, ceea ce poate fi făcut înjumătățind investițiile guvernamentale planificate pentru anul viitor.
Pentru a face clar cine este Matolcsy: el a fost de două ori ministru al economiei în guverne conduse de Orban și este arhitectul politicilor anticriză neconvenționale ulterior permanentizate, precum suprataxarea sistemului bancar și a marilor retaileri, prin care Ungaria a devenit celebră în UE. Acum, Orban și-a făcut clară poziția spunând că o ajustare a cheltuielilor de o astfel de mărime ar produce un șoc prea mare economiei în 2022.
Ministrul finanțelor Mihaly Varga a luat și el apărarea bugetului lui Orban. Parlamentul a adoptat luna aceasta proiectul de buget, care conține măsuri evident destinate unor categorii de alegători importante.
Măsurile includ eliminarea impozitului pe venit pentru tineri sub 25 de ani, reevaluarea celei de-a 13-a pensii lunare pentru pensionari și bani gratis pentru familiile care-și renovează locuințele.
Orban a propus, de asemenea, returnarea echivalentului a 1,7 miliarde de euro în taxe către gospodării dacă avansul PIB va depăși 5% anul acesta. De asemenea, guvernul discută cu băncile despre viitorul unui moratoriu la rambursarea creditelor care va expira anul acesta.
Alegerile din 2022 sunt considerate a fi primele de după 2010 în care Fidesz va avea o concurență reală. Ținta de deficit bugetar a guvernului este de aproape 6% din PIB, ceea ce lui Matolcsy nu-i este pe plac pentru că poate duce la crearea de inflație suplimentară. Inflația, deficitul mare și eventuala extindere a moratoriului ar reprezenta slăbiciuni care pot atrage atacuri speculative puternice. În 2014 Ungaria s-a trezit în plină furtună valutară, pericolul cel mare fiind atunci să aducă o criză la granițele României.
Guvernul de la Budapesta prevede pentru anul acesta un deficit bugetar de 7,5% din PIB, doar că în mai deficitul ajunsese deja la 88% din cota avută în vedere. Între timp, Budapesta se luptă cu o propunere a statelor dezvoltate de a uniformiza impozitele pe profiturile companiilor, idee despre care Orban spune că ar eroda competitivitatea Ungariei, unde taxele pentru sectorul corporate sunt mici. Aceasta deși Ungaria a suprataxat băncile și retailerii, sectoare dominate până în urmă cu câțiva ani de jucărtori străini. De asemenea, Budapesta și-a înăsprit retorica anti-Soros, de data aceasta pentru că miliardarul a cerut creșterea taxelor pentru companii pentru ca guvernele să facă rost de banii necesari ieșirii din criză.
În Polonia, guvernul promite taxe „clar mai mici“ printr-un pachet de reforme, „New Deal“, care ar trebui, de asemenea, să facă sistemul de impozitare mai echilibrat în sensul că oamenii cu venituri mai mari vor plăti mai mult, iar cei săraci vor avea de dus o povară mai mică. Ministrul de finanțe Tadeusz Koscinski, la fel ca banca centrală, respinge îngrijorările privind inflația, și asigură că guvernul nu se așteaptă la revenirea austerității anul acesta sau următorul, notează Bloomberg. Scopul guvernului este să ajute economia să crească cât mai rapid posibil. Însă Polonia are o bază solidă de pe care să lanseze reforme fiscale pentru echilibrarea sistemului de impozitare.
Premierul Mateusz Morawiecki a anunțat la începutul lunii că Polonia a înregistrat un surplus bugetar echivalent cu 2,2 miliarde de euro în mai. El a mai spus că în iunie și iulie ar trebui să pornească proiecte majore de investiții finanțate cu bani de la UE. Proiectul de buget pentru acest an pune veniturile la 90,6 miliarde euro, iar cheltuielile la 109 miliarde euro, deficitul nedepășind 18,4 miliarde euro.
FMI estima în aprilie că deficitul bugetar se va reduce de la 4,7% din PIB anul acesta la 2,6% din PIB anul viitor, adică sub pragul de 3% din PIB tolerat în UE. Însă atunci guvernul polonez încă nu-și făcuse public pachetul de reforme și cheltuieli New Deal.
0 comments :
Trimiteți un comentariu