Disciplina scăzută la plată în economie și vulnerabilități în bilanțul firmelor, nivelul scăzut al intermedierii financiare și problema demografică sunt vulnerabilități structurale existente la nivelul economiei României identificate de BNR, potrivit Raportului asupra stabilității financiare.“Vulnerabilitatea structurală care a caracterizat sectorul companiilor din România în ultimii 20 de ani, cu implicații la adresa economiei reale și a sistemului financiar, vizează ponderea importantă a companiilor cu deficiențe privind nivelul de capitalizare, coroborată cu o disciplină scăzută la plată în economie. Deși la nivel agregat aceasta s-a îmbunătățit, dinamica în structură este eterogenă, iar riscul de translatare a problemelor întâmpinate către partenerii comerciali, dar și către sectorul bancar se menține ridicat”, susține BNR.
Impactul negativ al pandemiei COVID-19 poate fi augmentat de această vulnerabilitate.
BNR amintește că la finalul anului 2019, numărul de firme cu valori ale capitalurilor proprii sub limita reglementată se situa la 244.100, în scădere cu 5,9% comparativ cu anul precedent, reprezentând 35,4% din numărul total de companii nefinanciare. Dintre acestea, majoritatea covârșitoare (97%) aveau capitaluri proprii negative (237.000).
“Pentru a ajunge la nivelul reglementat al capitalurilor proprii, necesarul de capitalizare pentru companiile din această categorie este semnificativ. La finalul anului 2019, valoarea acestuia era de 154,6 mld. lei, în scădere cu 2,5% comparativ cu anul anterior.”
O consecință directă a numărului ridicat de companii subcapitalizate este disciplina laxă la plată în economie. Finanțarea companiilor se realizează într-o măsură importantă prin credit comercial (30% din pasivul acestora, iunie 2020), iar rata datoriilor comerciale restante, deși în scădere, se menține preocupant de ridicată (la 13% pentru toate companiile nefinanciare), în opinia BNR.
Nivelul redus al intermedierii financiare rămâne o altă vulnerabilitate a economiei, România având cea mai mică valoare a indicatorului pe plan european.
Creditul neguvernamental din bilanțul băncilor reprezintă 26,8% din PIB la decembrie 2020, în timp ce țări din regiune, precum Ungaria (35%), Polonia (48%), Bulgaria (52%) sau Cehia (54%), se situau la un nivel semnificativ mai mare. Mai mult, media europeană a indicatorului era de 92%, conform BNR.
“Această stare este determinată, pe de o parte, de problemele de capitalizare ale firmelor, iar, pe de altă parte, de preferința acestora de a apela la finanțări externe, în special de la compania-mamă, în cazul firmelor cu investiții străine directe (ISD).”
O altă vulnerabilitate structurală identificată de banca centrală este legată de problema demografică, care se manifestă în continuare, pe fondul persistenței sporului natural negativ și al fenomenului migrației din ultimii ani. Îmbătrânirea accentuată a populației, corelată cu creșterea ponderii persoanelor în vârstă dependente de populația activă (17,3% din populația după domiciliu la 1 ianuarie 2021 este reprezentată de persoane în vârstă de peste 65 ani în creștere cu 0,4 puncte procentuale față de anul anterior), precum și tendința continuă de scădere a populației rezidente (-0,5 la sută în 2021 vs. 2020) determină amplificarea tensiunilor la nivelul pieței muncii.”.
0 comments :
Trimiteți un comentariu