Fit for 55, megapachetul de 12 măsuri care vor remodela energia din UE, va fi anunțat azi. Care sunt cele mai importante schimbări așteptate?

♦

Fit for 55, pachetul de politici menite să pună pe drumul neutralității climatice blocul european, a treia cea mai mare economie a lumii, va fi anunțat azi

♦

Scopul reducerii emisiilor cu 55% față de nivelul din 1990, majorat față de ținta inițială de 40%, ar trebui atins printr-un pachet de 12 măsuri fără precedent la nivelul UE, într-o perioadă marcată de creșteri accelerate ale prețurilor la energie

♦

Care ar putea fi cele mai importante schimbări, România urmând să fie afectată de acestea?

„Politicile, dacă vor fi apro­bate, vor pune blocul, a treia cea mai mare economie a lumii, pe drumul pentru atingerea obiectivului pentru 2030 legat de reducerea emisiilor cu 55% față de nivelul din 1990. Pachetul Fit for 55 care va fi lansat miercuri (azi - n. red.) va fi urmat de luni de negocieri între cele 27 de state membre și parlamentul european“, se arată într-o analiză Reuters.

China și SUA, țări care la rândul lor s-au angajat la reducerea emisiilor de carbon, vor deveni parteneri de negocieri. Pachetul va schimba legislația în vigoare, având forța de a produce efecte pentru cele 25 de milioane de afaceri la nivelul UE și pentru cei aproape jumătate de miliard de oameni. Pe plan local, dezbaterile pe tema subiectului au fost extrem de palide.

Ce se schimbă?

În linii mari, pachetul va include 12 po­litici care ating domenii precum energia, industria, transportul sau încălzirea clădirilor. Noile direcții vin în contextul în care deși emisiile generate de sectorul producerii de energie scad rapid, alte sectoare sunt blocate. Printre acestea se numeră emisiile din domeniul transpor­turilor, care reprezintă un sfert din totalul înregistrat la nivelul UE. Clădirile produc la rândul lor o treime din emisiile înregistrate la nivelul blocului, în contextul în care, la fel ca în cazul agenților economici, multe case de la nivelul UE se încălzesc cu combustibil fosil.

Una dintre cele mai provocatoare schimbări va fi cea a sistemului de tranzacționare a emisiilor de CO2. În prezent, scumpirea certificatelor de emisii reprezintă cel mai important factor pentru prețurile record ale energiei, iar ținând cont de schimbările anticipate este puțin probabil ca piața carbonului să se răcorească.

„Actualul sistem a fost gândit astfel încât să fie atinsă o țintă de reducere a emisiilor de 40% până în 2030. Cu actuala reformă însă, Comisia Europeană trebuie să ajusteze schema pentru a atinge noua țintă de 55% privind reducerea emisiilor“, se arată într-o analiză făcută de Euractiv.

Carbonul, cheia transformării în energie

Din mecanism gândit pentru a contribui la decarbonizarea industrială la nivel european, certificatele de carbon au devenit commodity, la fel ca petrolul, intrarea la tranzacționare a marilor fonduri de investiții, deciziile de la Bruxelles și micii speculatori ridicând prețul la peste 55 de euro, nivel greu de imaginat cu ani în urmă. Pentru sectorul de energie local, dependent în proporție de 20% de cărbuni, dar și pentru industria cimentului sau cea chimică, raliul făcut de prețul carbonului este o provocare imensă.

Certificatele de emisii sunt parte a mecanismului european, stabilit în 2005, privind reducerea poluării, companiile responsabile pentru emiterea de CO2 ca urmare a proceselor de producție fiind obligate să facă dovada unui astfel de instrument pentru fiecare tonă emisă. Pe plan local sunt 131 de instalații care primesc astfel de certificate, din multiple industrii, după cum arată datele de la Ministerul Mediului. Dincolo de certificatele pe instalații, fiecare țară parte a schemei primește astfel de unități care pot fi tranzacționate. Tranzacțiile se fac pe burse specializate, așa cum este EEX (European Energy Exchange), platformă membră a Deutsche Borse Group.

În cazul instalațiilor, o parte din alocările de certificate sunt gratuite, companiile care depășesc ceea ce primesc fiind obligate să achiziționeze certificatele la prețul pieței, altfel riscând amenzi.

Noi sectoare în schema carbonului

Planurile sunt însă de a extinde sistemul certificatelor de emisii la sectorul maritim, iar un draft consultat de Euractiv prevede aplicarea sistemului și pentru transportul rutier și clădiri.

Această ultimă categorie a iscat mai multe reacții, state precum Polonia spunând că vor fi afectate tocmai cele mai sărace gospodării. La rândul său, Comisia Europeană a precizat că din veniturile suplimentare astfel generate se va constitui un fond, 50% din încasări fiind destinate susținerii categoriilor vulnerabile.

„O parte din veniturile generate de tranzacțiile cu emisii din domeniul transportului rutier și al clădirilor ar putea fi plasate într-un fond special, astfel încât statele membre să poată folosi aceste fonduri pentru a-și susține cetățenii vulnerabili în această tranziție“, a spus Frans Timmermans, vicepreședinte exe­cutiv al Comisiei Europene, cel care conduce de la cel mai înalt nivel realizarea și implementarea Green Deal, citat de Euractiv.

Mai departe, mâine ar urma să fie anunțat un mecanism, tot legat de emisiile de carbon, pentru ajustarea la graniță a prețului produselor din statele care nu au o asfel de legislație de mediu. Mecasnimul este văzut ca o măsură pentru sprijinirea industriilor euorpene, cele mai afectate de evoluția prețurilor emisiilor de CO2 fiind industria cimentului, a îngrășămintelor, oțelului, dar și a energiei. Problema este că taxarea importurilor din țările poluatoare ar putea duce la anularea alocărilor gratuite de certificate de CO2 pentru aceste industrii pentru a evita conflicte cu Organizația Mondială a Comerțului, care interzice dubla compensare pentru industrie.

Adio, motor cu combustie

Clasificarea energiei regenerabile ar putea fi și ea schimbată, în contextul în care ținta privind energia verde nu poate fi atinsă fără ajustări. Activiștii de mediu sunt preocupați că acest lucru ar putea deschide calea gazului în lista combustibililor cu impact de mediu redus, mai notează Euractiv.

Taxarea produselor petroliere va fi și ea schimbată, lucru care este așteptat să genereze un impact major asupra industriei petroliere. Mai departe, industria auto s-ar putea schimba din temelii în contextul în care emisiile trebuie să scadă cu 90% în cazul noilor modele până în 2030. Măsura echivalează cu o interzicere a motorului cu combustie, cred unii specialști.

„Știți că mereu industria auto începe prin a spune că nu este posibil, dar la final mereu se conformează regulilor“, a mai spus Timmermans în cadrul unei intervenții de anul trecut.

Aviația va fi și ea afectată în contextul în care la nivelul anului 2050, un procent de 63% din combustibil trebuie să fie din surse sustenabile. Acum, procentul este mai mic de 1%. Singura parte bună este că soluțiile mai prietenoase cu mediul în cazul aviației pot fi amestecate cu kerosenul fără modificări aduse în structura avioanelor. Nu la fel stau lucrurile în zona de transporturi maritime, provocarea fiind că vasele vor avea nevoie de tancuri de combustibil mult mai mari pentru a parcurge aceeași distanță cu combustibil mai verde.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu