Băncile centrale din Europa de Est, și de oriunde, nu se mai tem așa tare de creditele neperformante, toxina care a otrăvit până la colaps sistemul financiar american și a paralizat până la urmă întreaga industrie bancară mondială în criza anterioară. Însă văd pericole în alte părți. În Ungaria, guvernatorul a atenționat că dacă guvernul nu ține cheltuielile în frâu poate atrage „un atac financiar puternic“ asupra țării. În Polonia, autoritatea de supraveghere financiară a dat vina pe aprecierea francului elvețian pentru problemele băncilor locale cu creditele în valută, descrise ca reprezentând riscuri majore pentru sistem.În filmul legendar „The Big Short“, excentricul medic și manager de fonduri de hedging Michael Burry este unul dintre primii investitori care întrevăd apocalipsa ce avea să se abată asupra băncilor americane din cauza colapsului pieței creditelor ipotecare, scrie Edina Schweizer, specialist bancar regional, într-o analiză publicată de Budapest Business Journal.
El își dă seama că ponderea creditelor neperformante (NPL) va crește amețitor în 2007 și cu această convingere în gând își constituie poziții short, pariind împotriva instrumentelor financiare garantate prin ipoteci. Puțini înțeleg ce se întâmplă și foarte puțini îi împărtășesc opinia. Când în cele din urmă piața se prăbușește, Burry obține un profit de aproape 490%, își închide fondul de investiții și pleacă de la birou în vechile lui bermude ponosite. Atunci, semnele că NPL-urile vor ajunge la niveluri copleșitoare erau evidente, cel puțin pentru Burry și câțiva alții. Dar pentru cine contează, nu. Banca Centrală Europeană a considerat chiar că este cazul să aplice o majorare de dobândă, semn că a fost prinsă pe picior foarte greșit de criză.
Acum, după criza provocată de COVID-19, băncile au în față din nou perspectiva creșterii NPL-urilor în portofoliile lor. Au învățat ele ceva din criza trecută? Sunt mai bine pregătite? Sunt mai mari pericolele? Actuala criză este diferită de cea din 2008 în primul rând pentru că a lovit diferit diversele sectoare ale economiei.
Au încasat șocuri puternice turismul, industria restaurantelor, hotelurilor și modei. Activitatea în transport și în comerțul electronic a explodat. Doar creditorii din primele sectoare produc probleme băncilor deocamdată. Guvernele ajută cu subvenții, măsuri fiscale și moratorii la plată piața muncii, companiile și debitorii. Nivelul intervențiilor statului este fără precedent. Aceste măsuri întârzie efectele negative asupra băncilor și dau timp acestora și instituțiilor de supraveghere să identifice vulnerabilitățile. Există însă și incertitudini, create de penurii și de evenimentele perturbatoare neprevăzute.
De asemenea, nimeni nu știe cât va dura pandemia și cât de periculoase sunt noile tulpini de coronavirus care provoacă COVID. Focare noi de boală apar în diferite zone ale lumii. Franța face vaccinarea obligatorie. Comportamentul și preferințele consumatorilor se pot schimba. Guvernele nu pot finanța la infinit salariile din companiile private.
Băncile europene au plasat sub moratorii credite echivalente cu 871 de miliarde de euro în 2020. Suma reprezintă 6% din creditele totale ale băncilor europene. Ungaria avea la sfârșitul anului trecut 39% din împrumuturile comerciale și 54% din cele de retail sub moratorii, niveluri „uimitoare“. Banca națională a Ungariei estimează că 15-20% din totalul creditelor de la bănci au riscuri ridicate. Moratoriul actual întârzie declararea acestora ca neperformante. După retragerea moratoriului, programată pentru august, băncile se pot trezi în dificultate. De asemenea, se vor trezi și firmele zombie, iar debitorii pot deveni obișnuiți cu condițiile favorabile lor, prinzând gustul refuzului de a-și plăti datoriile.
Ponderea NPL-urilor din Ungaria era de 1,8% la sfârșitul anului trecut, nivel scăzut record. Un oficial al băncii centrale maghiare estima în aprilie că ponderea nu va trece de 10% în iunie, termenul inițial de retragere a moratoriului. De aici se poate trage concluzia că băncile pot absorbi cel puțin o parte din pierderile cauzate de NPL-uri în 2021.
Însă guvernatorul băncii centrale Gyorgy Matolcsy a spus recent că mixul format din deficitul bugetar mare, inflație ridicată pe o perioadă prelungită, dobânzile reale profund negative și extinderea moratoriului poate declanșa „un atac financiar puternic“ contra Ungariei.
În România, testele de stres efectuate de BNR au găsit că rata creditelor neperformante va atinge 9,2% în decembrie 2021 și 9,9% în 2022. În aprilie, rata NPL-urilor era de 3,94%, peste nivelul de la final de 2020, de 3,83%
. Bulgaria are o rată a NPL peste media UE, remarcă agenția Scope Ratings. Despre sistemul bancar polonez, agenția de rating Fitch scrie că acesta este bine capitalizat, cu active de o calitate sănătoasă, la finalul anului trecut rata creditelor cu probleme fiind de 6,9%, și profitabil.
Banca centrală a avertizat însă că incertitudinile asociate cu portofoliile de credite în valută pentru ipoteci sunt foarte ridicate, iar materializarea anumitor scenarii ar putea avea ca rezultat pierderi semnificative pentru băncile expuse, punând în pericol întregul sistem financiar. Mii de polonezi au luat credite în franci elvețieni în urmă cu un deceniu pentru a profita de dobânzile reduse, dar s-au lovit de costuri mai mari când valoarea francului a explodat. Mulți clienți ai băncilor au acuzat clauze abuzive și au atacat băncile în instanță. Părțile au fost lăsate în ceață în mai când Curtea Supremă a amânat un ghid pentru instanțele inferioare referitor la cum să trateze astfel de cazuri. Curtea a cerut instituțiilor statului să înainteze opinii. „Riscul jurudic al portofoliilor de credite în valută a crescut și a devenit recent principala amenințare pentru stabilitatea sistemului financiar intern“, a scis ca răspuns guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski, un aliat al guvernului aflat în campanie electorală.
0 comments :
Trimiteți un comentariu