♦ Sebastian Mahu: S-a vorbit mult despre propunerea de revitalizare a Romexpo, lansată de Camera de Comerț și Industrie a României, însă în acest moment nu avem un contract activ, iar focusul nostru a fost mutat în totalitate pe proiectele pe care le avem în diferite stadii de dezvoltare.Pandemia a schimbat comportamentele tuturor actorilor din economie, ducând unii indicatori la rezultate-record, este constatarea grupului Iulius, un dezvoltator care deține mai multe proiecte imobiliare în România.
„Indicatori care timp de 15 ani au evoluat infim de la an la an acum au ieșit din orice tipare. De exemplu, coșul mediu de cumpărături a crescut și cu 50%, iar numărul de magazine accesate de un vizitator a rămas la fel“, spune Sebastian Mahu, head of asset management la Iulius.
Spre deosebire de sectorul de birouri, unde activitatea a putut fi transformată în work from home sau în sistem hibrid, segmentul retail a fost mai greu încercat. În afara celor aproximativ trei luni de inactivitate, provocarea în retail a fost lanțul de distribuție, puternic afectat de restricții.
„Chiriașii care au avut și au cele mai multe probleme sunt cei care nu au reușit să găsească soluții să repornească motoarele în toamna anului trecut. În mare parte sunt cei locali, cu acces limitat la resurse“, adaugă Sebastian Mahu.
În viziunea sa, în sectorul birourilor se va face o trecere către birouri cu amenajări diferite, cu mai puține stații de lucru, dar cu spații colaborative pentru echipe, birouri care seamănă mai mult cu o casă decât cu o fabrică.
„În retail, credem că vom avea spații care să reprezinte amprenta fizică și să exprime experiența de brand. Și aici amenajarea va fi din ce în ce mai importantă, la fel și interacțiunea cu brandul, aspecte care vor crea diferențiere în piață. În acest domeniu credem că vor crește extremele, mai exact proiectele dominante, bine înfipte în comunitate, dar și locațiile axate pe proximitate, retail parkurile.“
Alinierea clădirilor la standardele de siguranță, suspendarea chiriei pe segmentul de retail pe durata stării de urgență și mizarea pe zonele de petrecere a timpului liber au fost primele măsuri pe care Iulius Group le-a luat atunci când s-a instalat pandemia.
„Una dintre cele mai mari provocări a fost să găsim soluții prin care să ne ajutăm partenerii să treacă prin pandemie. Prin urmare, am ajuns la 99.2% rata de ocupare și am revenit la un trafic de vizite aproape de nivelul lui 2019, în lunile mai/iunie.“
Sebastian Mahu spune că se raportează la anul 2019, pentru că o comparație cu 2020 ar fi irelevantă, ținând cont de contextul economic, care a dat indicatorii peste cap.
„Față de 2019, cifrele pe trafic s-au pliat estimărilor noastre, cu un Q1 (primul trimestru al anului – n. red.) care a pornit foarte greu, în condițiile continuării unor limitări generate de starea de urgență, însă cu un Q2 crescând vertiginos. Practic, din punct de vedere comercial, mai și iunie au fost la nivelul lui 2019 pe marea majoritate a ariilor, inclusiv partea de fashion pentru evenimente, sector care a suferit cel mai mult până acum.“
Sectorul HoReCa și-a revenit foarte bine, mai ales pe fondul nevoii resimțite de clienți de a ieși, a socializa, a călători, iar alte segmente care fac performanță și au condus și în pandemie sunt sport, decorațiuni, cosmetică și bijuterii, adaugă Sebastian Mahu.
„Ca strategie, am ajustat și continuăm să facem asta cu metrii pătrați destinați anumitor arii, astfel încât să ne pliem pe noile cerințe și nevoi ale pieței. Am deschis centre eMAG în majoritatea proiectelor noastre, avem parteneriate cu serviciile delivery pe zona de food și încurajăm chiriașii să se optimizeze cu sisteme de click&collect.; Creșterea online-ului este o oportunitate din care cred că și magazinele fizice câștigă, pentru că este dificilă diversificarea aceasta a mediilor de decizie privind achiziția, însă fiecare are importanța sa, iar retailerii au înțeles acest lucru.“
Grupul Iulius deține proiectele mixte Palas din Iași și Iulius Town din Timișoara, dar și mallurile sub brandul Iulius din Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava și câteva clădiri de birouri. Din 2017, Iulian Dascălu împarte rețeaua Iulius Mall și proiectul Iulius Town cu fondul Atterbury Europe.
„Chiar acum un an, în plină pandemie, am demarat lucrările la Palas Campus, o investiție de 120 de milioane de euro într-un proiect mixt, care va livra 54.000 mp de birouri premium și 6.000 mp de retail. Dezvoltat tot la Iași, în apropierea primului ansamblu de regenerare urbană din România – Palas, proiectul a avansat semnificativ.“
La începutul acestui an, Iulius a început și dezvoltarea a două proiecte sub numele Family Market, în județul Iași. O piață cu potențial este și Bucureștiul însă Sebastian Mahu spune că acum nu este de actualitate o investiție aici pentru grupul Iulius.
„S-a vorbit mult despre propunerea de revitalizare a Romexpo, lansată de Camera de Comerț și Industrie a României, însă în acest moment nu avem un contract activ, iar focusul nostru a fost mutat în totalitate pe proiectele pe care le avem în diferite stadii de dezvoltare.“
Patru din opt proiecte dezvoltate de grupul Iulius, compania deținută de Iulian Dascălu, au înregistrat pierderi în 2020, în vreme ce celelalte patru și-au redus profiturile anul trecut comparativ cu anul precedent, arată o analiză ZF pe baza datelor transmise de reprezentanții dezvoltatorului.
Componentele de retail din Palas Iași și Iulius Town Timișoara, alături de zona de birouri a aceluiași proiect din orașul de pe Bega și de centrul comercial Iulius Mall din Iași au raportat pierderi între 2,6 milioane de lei (birourile din Iulius Town Timișoara) și 23,6 milioane de lei (retailul din același complex).
Ca cifră de afaceri, cea mai mare a fost în 2020 generată tot de retailul din Iulius Town Timișoara - 118 milioane de lei mai exact, în scădere de la 130 de milioane de lei în 2019.
În total, toate proiectele imobiliare dezvoltate de Iulius Group - din care o parte sunt împărțite la nivel de acționariat și cu fondul sud-african Atterbury Europe - au generat anul trecut afaceri de 522 de milioane de lei, cu 12% mai puțin față de 2019. Tot cumulat, aceleași proiecte au adus un profit de 6 milioane de lei în 2020, de la 70 de milioane de lei în 2019 și 434 de milioane de lei în 2018.
Singurul avans al afacerilor a fost raportat pentru componenta de birouri din Iulius Town Timișoara, de la 52 de milioane de lei la 64 de milioane de lei. Cele mai abrupte scăderi se remarcă la proiectele de retail, pe fondul tuturor restricțiilor impuse din cauza pandemiei de COVID-19.
0 comments :
Trimiteți un comentariu