Frigul din România ajută rezultatele ENGIE. Grupul a intrat într-un contract major de dezvoltare eoliană în Polonia. România rămâne cu potențialul

♦

Primăvara deosebit de friguroasă nu doar a mișcat cererea de gaze pe plan intern, dar se reflectă și în bilanțurile marilor jucători internaționali de utilități cu amprentă locală

♦

Un exemplu sunt rezultatele globale ale ENGIE.

„Pe partea de rețele, EBIT (profitul operațional) a înre­gis­trat o creștere de 21,3%. Indicatorul a crescut în primele șase luni ale anului și în afara Franței, temperaturile scăzute din România și Germania având o con­tribuție pozitivă“, se arată în raportul se­mestrial al grupului ENGIE, cel mai mare dis­tribuitor local de gaze naturale.

Pe plan local, cererea de gaze a avansat cu 8% în primele șase luni ale anului, prețurile au ajuns la niveluri record, la fel ca în cazul energiei electrice, iar importurile din Rusia au ajuns din nou la o pondere de 20% din consumul național pe fondul unui declin accentuat al producției interne.

La nivel de grup, ENGIE a terminat primele șase luni ale anului cu venituri de 31,3 miliarde de euro, cu 14% mai mari față de perioada similară a anului trecut, și cu un EBIT (profit operațional) de 3,1 mi­liarde de euro, cu 42% mai mare față de primul semestru din 2020. ENGIE Ro­mânia, cel mai mare distribuitor de gaze local, a ter­mi­nat anul trecut cu un busi­ness de 1,54 mld. euro, cu 7,% mai mare față de cel din 2019, arată tot datele publicate în raportul anual al grupului de utilități. ENGIE Ro­mâ­nia are circa 2 milioane de consumatori ra­cordați la rețeaua de gaze pe care o ges­tio­nează, investițiile în extin­­de­rea infra­structurii de distri­buție fiind o prio­ritate în planul pentru anul acesta.

Pași majori în Polonia

Ceea ce este însă și mai in­­teresant este mișcarea pe care ENGIE a făcut-o în Polonia, în ciuda interesului declarat de a-și consolida poziția pe zona de energie rege­ne­rabilă din România.

„În iunie, Ocean Winds (joint venture cu portughezii de la EDPR în care ambii investitori dețin 50% din acțiuni, creat pentru dezvoltarea proiectelor eoline offshore) a intrat într-un contract pentru diferență de 25 de ani pentru o capa­citate de 369,5 MW acordat de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei din Polonia pentru două proiecte offshore. Ocean Winds, alături de partenerii săi, are deja în construcție sau în faze avansate de dezvoltare un portofoliu de proiecte de 4,2 GW“, se mai arată în raportul ENGIE.

ENGIE România operează în prezent 113 MW de energie regenerabilă în capacități eoliene și fotovoltaice, dar a anunțat că-și dorește să devină un jucător de top pe acest segment.

Investitorii mai au de așteptat

Problema este că în timp ce potențialul local există, schemele necesare pentru dezvoltarea acestuia încă nu sunt defi­nitivate. Polonia, de exemplu, are de la în­ce­putul acestui an o lege privind dez­voltarea proiectelor de energie eoliană offshore în Marea Baltică. Astfel, obiectivul declarat al Poloniei este de a ajunge la o capa­citate de 10,9 GW (spre comparație, sistemul energetic național cuprinde unități cu o capacitate totală de 20 GW) fie opera­țională, fie în dezvoltare până în 2027. Mai departe, 5,9 GW din această capacitate va fi dezvoltată în baza unei scheme de con­tracte pentru diferență, restul urmând să fie realizate prin intermediul unor licitații programate pentru 2025 și 2027.

În mai, anul acesta, Comisia Europeană a aprobat schema de contracte pentru diferență gândită de Polonia, valoarea acesteia fiind de 22,5 miliarde de euro. Prin această schemă, investitorii au garantat un preț pentru energia lor de 72 de euro/MWh, diferențele urmând să fie reglate prin piață. Astfel, contractul prevede ca producătorului de energie să îi fie garantat un preț minim de vânzare. În situația în care prețul energiei pe piața liberă este mai mic decât acest nivel, atunci producătorul va primi diferența din partea consumatorilor, prin intermediul facturilor la electricitate.

În timp ce Polonia deja atrage bani, România și-a stabilit ca deadline, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document încă neaprobat, finalul anului viitor pentru definitivarea cadrului legislativ necesar implementării contractelor pentru diferență. Mai departe, abia în primul semestru din 2023 ar putea fi stabilit un cadru legislativ pentru dezvoltarea proiectelor eoliene offshore, aceste investiții nefiind deocamdată o prioritate pentru România.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu