Abia conceput, noul plan de reducere a datoriilor Greciei și-a pierdut deja din credibilitate.O serie de documente și mai mulți oficiali au arătat că țintele de reducere a datoriei stabilite de creditorii internaționali nu vor putea fi atinse dacă se pornește de la premisele actuale, iar banca centrală a Germaniei nu vrea să renunțe la profiturile care i se cuvin din obligațiunile grecești deținute de BCE.
Analiștii spun că sub masca noului acord se ascunde unul dintre coșmarurile Berlinului, că guvernele din zona euro va trebui să suporte pierderi pentru împrumuturile destinate Greciei.
Jens Weidmann, șeful Bundesbank, una dintre cele mai influente bănci centrale din UE, a atacat unul dintre principalele puncte ale planului, acela ca băncile centrale să cedeze Atenei câștigurile de 11 miliarde euro obținute pentru acestea de BCE cu obligațiunile grecești. Banca centrală a Germaniei nu va renunța la câștiguri dacă acest lucru nu va fi permis de Bundestag.
"Parlamentul german decide cum vor fi folosite câștigurile Bundesbank precum și alte venituri ale Germaniei", a declarat Weidmann pentru cotidianul Die Welt. Șeful băncii centrale germane se opune cu hotărâre oricărei cheltuieli suplimentare făcute de Berlin pentru salvarea statelor cu probleme din zona euro.
Ministrul de finanțe Wolfgang Schaeuble a încurajat însă parlamentarii țării sale să sprijine noul plan. Votul ar putea avea loc vineri.
Dar toate măsurile aprobate la începutul acestei săptămâni nu vor reduce datoria Greciei la 124% din PIB în 2020, după cum au stabilit miniștrii de finanțe din zona euro, ci la 126,6% din PIB, scrie Financial Times, care citează o serie de documente obținute de publicația britanică și mai mulți oficiali.
Diferența va fi recuperată mai târziu, după ce Grecia obține un excedent bugetar primar, adică atunci când încasările vor ajunge să fie mai mari decât cheltuielile, fără a fi luată în calcul plata dobânzii pentru împrumuturi. Cum se va face acest lucru nu se știe încă, dar Eurogroup-ul se angajează să caute la momentul respectiv noi măsuri pentru reducerea datoriei. Acestea vor forța, probabil, guvernele să accepte pierderi la împrumuturile acordate Greciei.
Fiindcă noul plan reduce deja dobânzile pentru împrumuturile bilaterale din primul program de asistență la doar puțin peste dobânzile creditelor interbancare, creditorii din zona euro vor ajunge în cele din urmă să împrumute Grecia în pierdere.
Oficialii spun că Grecia ar putea ajunge la un surplus bugetar primar până la sfârșitul anului 2014, ceea ce ar însemna că măsurile adiționale de reducere a datoriei sunt "împinse" până după alegerile din Germania de anul viitor, notează FT.
Ideea celei mai importante componente a planului este că prețul redus al obligațiunilor grecești este oportunitatea Greciei de a le scoate din mâinile investitorilor privați, împrumutând bani noi pentru a răscumpăra datorii vechi. Dacă Grecia și-ar putea cumpăra, de exemplu, bond-urile cu 33 cenți pentru fiecare euro din valoarea nominală, atunci țara și-ar putea reduce datoria cu trei euro pentru fiecare euro nou împrumutat, scrie Bloomberg. Problema este că prețul obligațiunilor ar crește deoarece piețele s-ar aștepta la această operațiune, micșorând astfel beneficiile pentru Grecia.
Acordul de bailout mai prevede și că Grecia nu va plăti mai mult decât prețul la care au închis bond-urile sale sesiunea de tranzacționare de vineri, 23 noiembrie, astfel că Atenei i-ar putea fi greu să găsească un investitor dispus să vândă la un asemenea preț. Totuși, miniștrii de finanțe din zona euro, reuniți în Eurogroup, sunt pregătiți să parieze 10,2 miliarde de euro pe această mutare de o eficacitate incertă. Ei estimează că Grecia și-ar micșora astfel datoria cu 11% în 2020.
0 comments :
Trimiteți un comentariu