Începe o nouă eră a naționalizărilor? Președintele francez folosește această armă contra ArcelorMittal pentru a demonstra că statul are forța să intervină în industrie

La trei decenii după ce preșe­dintele francez François Mitte­rand a lansat cea mai recentă ofensivă majoră de națio­nalizări din Europa Occiden­tală, aducând sub controlul statului bănci, grupuri de asigurări, producători de arme și de oțel, François Hollande a încărcat și el arma naționalizării, cu care îl amenință pe cel mai mare producător de oțel al lumii, ArcelorMittal, pentru a-i șubrezi rezistența în fața planurilor Parisului. Miza este concedierea a 600 de angajați ai unei oțelării din Franța, promisiunea președintelui socialist că va proteja locurile de muncă și încrederea că guvernul poate interveni în industriile strategice.

Conflictul dintre Paris și ArcelorMittal a luat amploare după ce, cu foarte puțin timp înainte de a se întâlni cu președintele grupului indian Lakshmi Mittal, Hollande a evocat posibilitatea naționalizării fabricii istorice de la Florange. Mittal a venit la Paris special pentru a discuta cu președintele francez după ce un ministru al acestuia a declarat că ArcelorMittal nu mai este dorit în Franța deoarece nu și-a respectat promisiunile și nu respectă țara.

"Naționalizarea va face parte din discuții", a declarat Hollande înainte de întrevederea cu magnatul indian. Ce au discutat cei doi a rămas un mister. Un comunicat al președinției anunță doar că șeful statului francez "a prezentat mai multe opțiuni" pentru "păstrarea locurilor de muncă" de la Florange și că discuțiile dintre stat și companie vor continua până sâmbătă, termenul limită stabilit de Mittal pentru găsirea unei soluții privind fabrica, scrie The Telegraph. Hollande s-a mai întâlnit cu Mittal în urmă cu două luni, când conflictul dintre Paris și ArcelorMittal doar mocnea.

"Minciuni" și "șantaj"

ArcelorMittal vrea să închidă două furnale de la Florange, ceea ce ar duce la disponibilizarea a 629 de angajați. Grupul este dispus să vândă operațiunile "fierbinți" ale unității, dar să păstreze o parte din afaceri, și a dat Parisului răgaz până sâmbătă pentru găsirea unui cumpărător.

Ministrul francez al industriei Arnaud Montebourg susține că a găsit doi potențiali investitori, dar aceștia sunt interesați de achiziția întregii uzine, soluție respinsă de ArcelorMittal deoarece ar pune în pericol alte activități din Franța, unde are aproximativ 20.000 de angajați. După unele surse, investitorii ar fi grupul rus Severstal și cel francez Ascometal.

Niciunul dintre nume nu a fost confirmat oficial, potrivit Le Figaro. Modul în care ArcelorMittal abordează problema l-a determinat pe Montebourg să acuze producătorul de oțel de "minciună" și "șantaj".

Tot el este cel care a declarat că ArcelorMittal nu mai este dorit în Franța. Planul ministrului este ca, dacă Mittal nu se angajează să găsească o utilizare viabilă celor două furnale sau nu acceptă vânzarea în întregime a fabricii, să naționalizeze toate operațiunile Florange până când va pusă la punct o strategie cu un investitor privat.

CE: Europa trebuie să-și găsească din nou ambiția industrială

Propunerea lui Montebourg este salutată de o mare parte din politicienii francezi, atât de dreapta, cât și de stânga. Chiar și oficiali de rang înalt par că susțin Parisul. "Europa trebuie să-și găsească din nou ambiția industrială. În ceea ce privește industria, nu putem fi doar o regiune a consumului de produse americane și chinezești. Guvernul are dreptate", apre­ciază comisarul european pentru piața internă Michael Barnier. El avertizează însă că orice naționalizare trebuie să respecte regulile stricte ale UE, notează The Wall Street Journal.

Dar chiar dacă vânzarea întregii uzine are mai mult sens decât doar a furnalelor, operațiunea este foarte riscantă. "Astăzi, comenzile vin tot de la ArcelorMittal, clienții au relații cu grupul, iar brevetele utilizate îi aparțin", a explicat François Pa­gano, analist la CFE-CGC.

Membrii familiei Mittal au declarat pentru Le Monde că sunt "extrem de șocați" de comentariile lui Montebourg. Primarul Londrei s-a amestecat în conflict invitându-i în Marea Britanie pe oamenii de afaceri din India. "Dacă Franța nu vă vrea, Anglia vă vrea", a spus el. Mittal, în vârstă de 62 de ani, locuiește la Londra și cu o ave­re netă de 17,1 mld. dolari ocupă locul 41 în topul bogaților lumii realizat de Bloomberg.

Compania lui a cumpărat grupul european Arcelor în 2006 printr-o ofertă ostilă, după ce a promis că nu va reduce personalul și investițiile și nu va muta operațiunile. Serviciile secrete franceze au avertizat atunci că tranzacția este peri­culoasă și au interceptat convorbirile telefoanice ale lui Mittal.

"Mittal este un simbol, un simbol al eșecului politicilor fostului președinte Sarkozy și un semn că guvernul poate interveni. Era mai bine dacă Arcelor ar fi fost vândut europenilor", a afirmat Karine Berger, un parlamentar socialist francez.

Ea a explicat că guvernul vrea să se desprindă de imaginea fostului premier socialist Lionel Jospin, care în 1999 susținea că "nu te poți aștepta ca statul să facă totul".

Jospin, ultimul lider socialist înaintea lui Hollande, le-a spus angajaților Michelin că statul nu poate preveni desființarea a 7.500 de locuri de muncă de la o fabrică a producătorului de anvelope.

Statul francez nu lasă industria din mâini

Dar guvernul lui Hollande a schimbat placa. Acesta a mediat mai multe negocieri, printre care unele legate de planul celui mai mare producător auto francez, PSA Peu­geot Citroën de a efectua concedieri masive și altele pentru găsirea unui cumpărător pentru o rafinărie a Petroplus. Parisul vrea un control mai mare în industrie, în condițiile în care șomajul este la maximul ultimilor 14 ani.

ArcelorMittal este în mod special vulnerabil în Europa, care-i asigură aproape jumătate din producția de oțel.

De ase­menea, 25 de furnale din totalul de 63 ale grupului sunt în Europa.

Din cele 25 de unități doar 14 mai funcționează. ArcelorMittal vrea să închidă permanent cele două furnale de la Florange și alte două din Belgia. Oțelăria franceză ar fi necompetitivă deoarece sunt prea departe de porturi, iar regiunea, de 200 de ani un centru al industriei franceze a oțelului, a rămas fără minereu de fier și cărbune. După închiderea furnalelor, grupul ar vrea să continue la Florange producția de tablă pentru uzinele VW, BMW și Toyota din apropiere. În total, fabrica are 2.500 de angajați. Industria franceză a pierdut 60.000 de locuri de muncă pe an în ultima decadă.

Pe 31 octombrie, ArcelorMittal a raportat cel mai scăzut profit trimestrial din ultimii trei ani. Grupul intenționează să-și închidă temporar sediul din Luxemburg anul viitor pentru a reduce cheltuielile, potrivit Les Echos.

Sursa:
Ziarul Financiar