România produce 50.000 de ingineri pe an, dar angajatorii spun că aceștia „nu știu meserie cu adevărat“

De pe băncile facultăților din România ies anual aproape 50.000 de ingineri, un număr suficient pentru a acoperi nevoile de pe piața muncii, însă angajatorii care recrutează tineri ingineri spun că, din punct de vedere calitativ, ei nu sunt destul de bine pregătiți. Programa școlară nu a ținut pasul cu rapiditatea dezvoltării din domeniul ingineriei, iar companiile s-au văzut nevoite să dezvolte programe de masterat (pe cont propriu sau în parteneriat cu universitățile) pentru a facilita inserția tinerilor ingineri pe piața muncii.

Aproape 140.000 de tineri învață în prezent la facultățile de inginerie (pes­te un sfert din numărul total de studenți din România), potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.

"Observațiile noastre ca angajator se rezumă la tematica unor programe de masterat, tematică ce nu prea ține seama de realitatea acestei piețe. Multe dintre informațiile care se predau tinerilor sunt învechite, nu mai au aplicabilitate pentru ceea ce se întâmplă în industrie. Există un deficit important al tinerilor bine pregătiți în domeniu. Gândiți-vă că noi avem peste 800 de furnizori de componente auto care la rândul lor au nevoie de oameni care știu meserie cu adevă­rat", explică Constantin Stroe, vicepre­ședinte al constructorului Automobile Dacia, care numără 13.500 de angajați.

În prezent, în ingineria mecanică învață circa 10.000 de studenți, adică 7% din totalul numărului de tineri care urmează cursurile de licență în învățământul tehnic, acest sector clasându-se pe locul patru în topul celor mai căutate specializări în inginerie.

Cu toate că în ultimii patru ani sectorul serviciilor financiare a pierdut din cauza crizei circa 5.000 de salariați, tinerii care se înscriu la facultate optează preponderent pentru studii de licență în inginerie economică. În prezent, numă­rul studenților care vor să devină ingineri economiști depășește 20.000 de tineri (circa 14% din totalul de studenți care învață în sectorul tehnic).

"Nu întotdeauna studiile se dezvoltă acolo unde există cerere, fie din cauza informării greșite, fie din cauza unei documentări deficitare. În economie există mitul sau ideea potrivit căreia tinerii vor să «împuște» doi iepuri dintr-un foc. Astfel, au cunoștințe de economie, dar dispun și de pregătire tehnică pe care cei mai mulți o folosesc în marketing și vânzări. Ei pot vinde în adevăratul sens al cuvântului, pentru că înțeleg mult mai bine un produs", spune Mirela Marinescu, recruitment manager în cadrul APT, firmă cu activități în resurse umane. Ea mai precizează și că salariul pe care un inginer economist îl poate obține ca agent de vânzări, deși este asemănător cu cel pe care îl câștigă un inginer mecanic (aproximativ 400 de euro net pe lună), poate fi dublat datorită comisionului sau bonusurilor din vânzări.

Inginerii din IT nu vor acoperi niciodată cererea de pe piața muncii

Unul dintre puținele sectoare care nu au simțit criza din punctul de vedere al nevoii de acoperire a locurilor de muncă create este IT-ul. De altfel, acesta este domeniul în care angajații au cele mai mari salarii - pornind de la 300- 500 de euro net pe lună pentru pozițiile de entry-level (în cazul unui inginer fără experiență), ajungând până la salarii de peste 2.000 de euro pe lună în cazul unui angajat cu experiență, potrivit informațiilor din piață. Chiar și statistic, IT-ul este sectorul care a creat printre cele mai multe locuri de muncă din 2008 și până în luna august a acestui an - 10.500 de persoane au fost recrutate în cei patru ani de criză.

"Cea mai mare problemă a sectorului de IT este deficitul de absolvenți de studii superioare în raport cu ofertele de muncă. Este un domeniu foarte atractiv pentru tineri, mai ales datorită oportunităților financiare sau posibilităților de a pleca în afara țării pentru a lucra", este de părere Daniel Ionescu, directorul de marketing și strategie al producătorului de software TotalSoft, care spune că în compania pe care o reprezintă circa 60% din cei 480 de angajați au studii de inginerie în domeniul IT.

În prezent, numărul celor care vor să obțină o diplomă de licență în domeniul sistemelor și al calculatoarelor ajunge la aproape 14.500 de persoane, adică peste 10% din totalul licențiaților din sectorul tehnic.

În ceea ce privește importanța studiilor superioare ale candiaților în timpul procesului de recrutare, Daniel Ionescu consideră că acestea nu "cântăresc" la fel de mult precum o face experiența obținută la un loc de muncă.

"Jobul este o calificare mult mai bună. Angajatul intră direct la locul de muncă și învață cot la cot cu specialiștii, din mers, iar în momentul în care ajunge să aibă experiență în tehnologia pe care o dezvoltă compania în care lucrează, puterea sa asupra celui care l-a recrutat crește. După cinci ani, de exemplu, poate ajunge să își crească salariul și cu 100%", explică Ionescu.

Din punctul de vedere al sectorului de inginerie în construcții (situat pe locul trei în topul celor mai căutate domenii de licențiere), Mirela Marinescu de la APT spune că cei peste 11.300 de studenți care urmează cursurile de licență în prezent au optat pentru această specializare pe vremea în care încă persista ideea de "boom" imobiliar. Cu toate acestea, în prezent, ea precizează că locurile de muncă s-au diminuat simțitor și nici angajații cu experiență nu își mai găsesc atât de ușor un loc de muncă. De altfel, chiar și statisticile arată că industria civilă a avut printre cele mai mari pierderi de capital uman din ultimii patru ani - aproape 69.000 de angajați au fost dați afară din 2008 și până în luna august a acestui an, potrivit datelor de la INS.

În ceea ce privește ingineria energetică și chimia, unele dintre sectoare­le-cheie ale economiei, interesul tinerilor pentru specializare este mai scăzut. Astfel, există doar aproximativ 3.400 de studenți care vor să obțină o diplomă de inginer în energetică și nu mai mult de 2.826 de tineri care vor să devină ingineri chimiști.

De altfel, chiar și Miriana Matei, directorul de resurse umane al furnizorului de servicii și echipamente pentru industria energetică Schnedier Electric România, spune că pe piața muncii nu se vede o îmbunătățire a ofertei de ingineri și că în ciuda educației teoretice bune pe care aceștia o primesc în facul­tă­țile de profil, ea este doar una generală, care constituie doar o bază pe care compani­ile trebuie să își "construiască" angajații.

Soluția angajatorilor? Parteneriate cu universități, internship-uri sau traininguri

Cu toate că numărul tinerilor care vor să devină ingineri ajunge la aproape 26% din totalul studenților înscriși în învățământul de licență public și privat, pentru unii angajatori din această industrie trainingurile, parteneriatele cu universități de profil tehnic sau internship-urile au devenit un "must have", având în vedere lipsa unei programe potrivite joburilor pe care le scot la concurs.

Este și cazul constructorului Automobile Dacia, care a dezvoltat un program de master (certificat din anul 2009) de trei semestre în ingineria proiectelor în automobile, care se desfă­șoară în cadrul universităților tehnice și politehnice din București, Pitești, Craiova și Iași.

"La finalul programului de master tinerii trebuie să treacă și printr-o periodă de practică, iar anul trecut, spre exemplu, în cadrul acestui program studenții au realizat un automobil tip birou. Este modul nostru de a ne aigură personal baza aceea de oameni pregătiți de care avem nevoie. Cred că un program ca acesta extins la nivel național ar da rezultate foarte bune și angajatorii nu s-ar mai «plânge» de pregătirea slabă a candidaților", adaugă Constantin Stroe.

Și Schneider Electric România are în plan pentru anul viitor un program de internship în cadrul căruia va integra studenți de top din universitățile tehnice și economice, pentru a se familiariza cu businessul.

"Am observat până acum absolvenți de Politehnică, care au avut note foarte bune și care atunci când s-au găsit în fața unui automat programabil sau al unui UPS (n.red - similar unui generator, realizat pentru electronice) au fost ca în fața unei jucării despre care știau lucruri generale și pe care se bucurau să aibă prilejul de a o descoperi. De aceea, e important ca ei să înțeleagă că ceea ce învață în facultate e baza pe care pot construi și că au multe de învățat din practica companiilor multinaționale", explică Miriana Matei.

Există și angajatori pentru care recrutarea pentru anumite posturi devine aproape "imposibilă", din cauza lipsei de specializare din cadrul facultăților cu profil tehnic.

„Pentru poziția de organizator industrial, spre exemplu, poziție inclusă în organigrama companiei, nu există în prezent facultate sau alte studii specializate care să furnizeze candidați pregătiți, iar toți cei recrutați de noi pentru acest post parcurg o formare completă în cadrul Michelin“, spune Felix Oanță, directorul de resurse umane al Michelin România, care coordonează politicile de HR a 3.000 de angajați. Potrivit lui, pentru a acoperi deficitul de competențe al candidaților, din anul 2009 subsidiara locală a Michelin a stabilit un parteneriat cu o școală de business în cadrul căreia tinerii să poată învăța de la angajații cu experiență din cadrul companiei practicile acestui business.

„Gradul de pregătire al unui candidat poate fi diferit în funcție de implicarea acestuia în a obține acea diplomă. Cred însă că interesul crescut al unui candidat pentru un anumit domeniu poate fi demonstrat și prin parcursul său, prin facultatea aleasă, motivația din spatele acestei alegeri, dar și prin implicarea în proiecte anexe, stagii și alte acțiuni de voluntariat“ adaugă Felix Oanță.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Corina Mirea