În urmă cu un an ideea unui eurogeddon fascina și înspăimânta lumea financiară. Bancherii, mulți din cele mai mari centre financiare europene, Londra și Frankfurt, își făceau planuri în anticiparea ieșirii Greciei din zona euro până la sfârșitul acestui an. La Banca Angliei, mulți oficiali au fost convinși că zona euro se va destrăma până în Crăciunul trecut și continuă să fie sceptici. Publicul a fost bombardat constant cu "profeții" economice apocaliptice, venite chiar din partea unor economiști reputați, precum Nouriel Roubini, care în ianuarie profețea că statul elen va părăsi uniunea monetară în nu mai mult de 12 luni, urmată de Portugalia. Euro însă a rezistat, și este mai puternic decât dolarul, iar Grecia urmează în continuare calea reformelor, încurajată de determinarea liderilor europeni de a păstra unitatea zonei euro. Dacă nu de profeții, atunci de ce ar trebui să ne temem în realitate?Costurile de finanțare ale Spaniei și Italiei, unele dintre cele mai mari economii din zona euro, sunt la cele mai reduse niveluri de după mijlocul anului trecut, iar Irlanda își deschide din nou cale spre piețele de finanțare internaționale, la care va avea acces deplin probabil de anul viitor, scrie The Wall Street Journal. De asemenea, printr-o serie de ajustări aduse celui de-al doilea program de bailout, liderii zonei euro au evitat ieșirea Greciei din uniunea monetară cel puțin pe termen scurt. Totodată, investitorii, încurajați de strategia anticriză a zonei euro, care presupune alimentarea piețelor cu sume uriașe, par să aibă din nou încredere în uniunea monetară și achiziționează datorii ale țărilor periferice.
"Grexitul" nu mai este la modă
Dacă anul trecut cei care se împotriveau "credinței" în apocalipsa euro erau rapid catalogați ca eurofili naivi, acum este greu de găsit un bancher sau oficial care să fie convins că zona euro se va destrăma anul viitor. Banca Angliei vede în continuare riscuri, dar acestea sunt pe termen mediu. Banca americană Citigroup, al cărei economist-șef Willem Buiter a "inventat" termenul de Grexit, și-a modificat scenariile și vede mai multă lumină în criza Greciei, estimând acum o probabilitate mai mică, de 60%, ca acest stat să renunțe la euro. Grexitul ar veni, de asemenea, mai târziu, în 2014. Modificări mai mari ar fi adus banca la limita pericolului, notează WSJ.
Criza zonei euro este departe de a se fi terminat, așa cum a avertizat președintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi. Dacă profețiile apocaliptice pentru anul acesta nu s-au împlinit, aceasta nu înseamnă că viitorul nu poate fi sumbru. Unii analiști, ca și Draghi, spun că actualul calm de pe piețe este periculos deoarece i-ar putea face pe liderii europeni să se relaxeze când în față încep să se adune norii unei noi furtuni. Zona euro a mers anul acesta pe un drum mai prost decât au avertizat mulți dintre cei mai pesimiști "profeți". Erodate de austeritate, multe economii au intrat în recesiune, iar cea a Greciei pare să fi intrat într-un hău fără fund.
Zona euro este hotărâtă să-și mențină unitatea
Dar zona euro nu s-a prăbușit. Unde-au greșit profeții? Ei au subestimat hotărârea BCE, condusă de la venirea lui Draghi în stilul american al intervențiilor rapide, directe și în forță, de a evita catastrofa și voința politică , atât în miezul zonei euro, cât și la periferie, de a păstra intactă uniunea.
Evoluțiile de până acum au demonstrat că scenariul care stă la baza multor profeții sumbre este greșit. Mulți profeți pesimiști au presupus că amploarea devalorizării interne, adică a ajustărilor economice prin intermediul reducerii prețurilor și salariilor, necesare pentru a face mai competitive economiile periferice va fi prea mare pentru a putea fi suportată într-o democrație modernă. Pentru ei, singura alternativă la destrămarea zonei euro ar fi o uniune fiscală și politică totală bazată pe colectivizarea datoriilor și transferuri fiscale masive probabil imposibil de realizat.
Probabil cea mai mare descoperire a anului pentru zona euro este cât de mult pot rezista statele membre cu probleme la devalorizarea internă. Zona euro a depășit anul acesta toate impasurile politice, sub ghidajul hotărât al Germaniei. Cea mai mare provocare în acest sens au fost alegerile anticipate din Grecia, unde partidele extremiste și cele care se opun austerității au căpătat o influență fără precedent în istoria recentă.
Sistemul bancar este un risc major
Roubini spunea în luna mai că aceste alegeri vor fi câștigate de Coaliția Stângii Radicale (Syriza), formațiune care nu se va înțelege cu reprezentanții creditorilor internaționali, iar Grecia va ajunge în încetare de plăți și va ieși din zona euro. Însă din frământările politice a ieșit câștigătoare o coaliție determinată să respecte condițiile cerute în acordurile de bailout chiar dacă economia se afundă în recesiune.
Principiul după care se ghidează profeții apocaliptici este că zona euro a intrat, împinsă de austeritate, într-o spirală descendentă din care nu are scăpare și care face ca datoriile statelor periferice să fie nesustenabile.
Un alt punct de vedere este că zona euro este într-o criză a echilibrului plăților cauzată, printre altele, de pierderea competitivității și alimentată de neîncredere în supraviețuirea zonei euro. În acest context, recâștigarea încrederii și îmbunătățirea competitivității sunt esențiale pentru ieșirea din criză.
Iar investitorii revin, iar țările cu probleme financiare au implementat reforme și devin treptat mai competitive, deși cu costul dureros al creșterii șomajului. Încurajantă este în particular Spania, ale cărei exporturi cresc într-un ritm asemănător avansului exporturilor germane.
Însă un risc major subestimat de ambele tabere este acela că sistemul bancar continuă, fie prin slabiciunile acestuia, fie prin refuzul de a credita, să submineze economia.
Citigroup: Șomaj de 40% în Grecia în 2015
Într-o prognoză extrem de pesimistă, banca americană Citigroup estimează că economia Greciei se va contracta cu 7,2% anul acesta, cu 7,4% în 2013 și cu 11,8% în 2014, potrivit The Wall Street Journal. Declinul va încetini la 3,7% în 2015, an după care economia va începe să crească. De Consecință a recesiunii și reducerilor de cheltuieli, șomajul va exploda la 36% în 2014 și 40% în 2015, nivel la care se va menține încă doi ani. Scăderi economice de o asemenea amploare nu sunt neobișnuite, mai ales pentru statele în criză. Spre exemplu, economia Argentinei s-a comprimat cu 10,9% în 2002, când moneda națională a fost devalorizată substanțial. PIB-ul a crescut însă cu 9% în anul următor. Argentina a profitat atunci de condiții economice externe mult mai bune decât cele pe care Grecia le va avea probabil în față peste doi ani. Însă cei trei creditori internaționali ai statului elen, CE, BCE și FMI, sunt mai optimiști. Aceștia anticipează că eonomia greacă va scădea cu 6% anul acesta și cu 4,2% anul viitor. PIB-ul ar începe să crească din 2014. În prezent, în Grecia rata șomajului este de 25%, cel mai ridicat nivel din istorie. Creditorii prevăd că indicatorul se va situa la 22,8% anul viitor.
0 comments :
Trimiteți un comentariu