Supraevaluarea garanțiilor imobiliare, o bombă amorsată în Dosarul Bancherilor II

Directori din BRD le-au dat credite de zeci de milioane de euro unor firme cu afaceri de maximum 4 milioane de euro și care din 2009 încoace nici nu mai au bilanțuri depuse la Ministerul Finanțelor.

Bancherii implicați în cel mai mare scandal al cre­ditării din ultimii ani, o anchetă a procurorilor care are în vedere credite acordate fraudulos de 85 de milioane de euro, au încasat și "bonificații pentru că au creat impresia unei activități legale prodigioase prin menținerea creditării la un nivel ridicat", după cum arată re­fe­ratul întocmit de procurori în al doilea caz de fraudă bancară trimis în fața instanței în decurs de o lună.

Așa se face că ieri Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Adrian Martiș (director general al BRD Grup Unirea) și a lui Andrei Nanu (director comercial la BRD Grup Dorobanți), în timp ce oamenii de afaceri Marius Locic și Ioan Creștin vor fi cercetați în libertate.

Este primul caz când doi directori de centre bancare importante din Bu­cu­rești au ajuns să fie după gratii, deo­cam­dată pentru anchete. Cele două cen­tre - Unirii și Dorobanți - au mai mul­te su­­cursale ale BRD-Société Géné­­rale sub coordonare.

Cazul ridică întrebări serioase pen­tru sistemul bancar, chiar dacă cele 85 de milioane de euro nu reprezintă decât 0,16% din totalul creditelor de 52 de miliarde de euro acordate persoan­elor fizice și juridice de către băncile din Ro­mânia, pentru că este pusă în discuție o problemă "fierbinte": supraevaluarea imobilelor aduse în ga­ranție. Un alt mare semn de întrebare provine din fap­tul că, potrivit datelor de la Mi­nis­te­rul Finanțelor, firmele creditate cu zeci de milioane de euro, citate în re­feratul procurorilor, aveau cifre de afaceri de cel mult 4 mil. euro, figurau la Minis­terul Finanțelor cu 1-2 angajați, iar după 2009 nici n-au mai depus bi­lanțuri, ceea ce indică imposi­­bilitatea cre­ditării în condițiile respec­tării nor­melor ban­care specifice.

Dacă în cazul de acum o lună, bancherii apăreau în principiu drept victime ale clienților care prezentaseră documente false greu de depistat pentru a obține credite, în noua fraudă estimată de DIICOT la 85 mil. euro este vorba despre implicarea directă a unor an­ga­jați bancari, situație care trădează slă­bi­ciu­nea sistemelor de control intern ale băncilor și naște suspiciuni privind exis­tența altor cazuri similare.

Oficialii băncilor au insistat la pri­mul caz că nu este vorba de o rețea a "ban­cherilor", ci de o încercare de fraudare din afara sis­temului bancar, dar acum sunt arestați chiar doi șefi de sucursală bancară.

Supraevaluarea garanțiilor imobiliare, o bombă amorsată în Dosarul Bancherilor II

În plus, noul caz scoate în evidență participarea la actele de fraudă a unor evaluatori (Diana Gireadă, arestată la rândul său pentru 29 de zile, și Orlando Ghiorghe, care a primit interdicție de a părăsi țara), precum și a unor notari (Liuba Alexandrescu și Camelia Pop au de asemenea interdicție de a părăsi țara). Nu lipsește însă elementul garantării unora dintre creditele frau­duloase, și anume Fondul de Garantare a Creditelor pen­tru IMM, care a apărut și în scandalul anterior.

Ceea ce poate da frisoane din perspectiva situației întregului sistem bancar este menționarea de către procurori a unei practici extrem de periculoase folosite în cazul actual: constituirea de garanții supraevaluate reprezentând proprie­tăți imobiliare. De asemenea, potrivit procurorilor, activitățile frauduloase datează încă din 2008, ceea ce ridică și mai mari semne de întrebare asupra sistemelor antifraudă din bănci și sugerează posibilitatea ca și alte cazuri să iasă la iveală sau pur și simplu să se ascundă în mormanul de credite înregistrate ca neperformante sau deja scoase din bilanțurile băncilor.

Valoarea totală a garanțiilor aduse de creditori în sistemul bancar este de circa 30 de miliarde de euro, conform unei esti­mări a ZF pe baza Sondajului privind creditarea companiilor și populația din noiembrie 2012 publicat de BNR.

În cazul fraudei bancare aduse în instanță în noiembrie Nicolae Cinteză, directorul Direcției Supraveghere din BNR, sugera că procurorii n-ar trebui să se grăbească să acuze bancheri și eventual să comită abuzuri din necunoașterea unor practici bancare.

Acum însă oficialul BNR și-a schimbat complet tonul: "Recentele anchete desfășurate de Parchet sunt binevenite și se constituie într-un factor descurajator pentru cei tentați să comită astfel de fapte", a spus Cinteză, citat de Mediafax.

El subliniază că atât BNR, cât și băncile afectate de fraude au sesizat procurorii în mai multe situații. BRD, banca francezilor de la SocGen implicată în ambele cazuri de fraudă instrumentate de DIICOT, spune că descoperise de-abia în urmă cu câteva luni scheme de finanțare ilegală din trecut și precizează că a luat măsuri de întărire a sistemelor de control și i-a concediat pe angajații care nu au respectat normele și procedurile interne, fără a menționa vreun nume.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Razvan Voican