Valoarea proprietăților rămâne o enigmă

Valoarea proprietăților din România - te­renuri, locuințe sau alte active - rămâne o enigmă, în condițiile în care nicio instituție nu centralizează în prezent prețurile de tran­zac­ționare pentru a le face publice și a da ast­fel o direcție clară a pieței.

Ziarul Financiar a pus pentru prima dată pe piață un astfel de indice la sfârșitul anu­lui 2006, când prețurile apartamentelor vechi cu trei camere din București creșteau cu 3.000-5.000 de euro în fiecare lună, dar ana­liza a reflectat ulterior și declinul. Din 2011 acest indice este realizat în colaborare cu firma de consultanță Coldwell Banker, dar această analiză are ca punct de plecare va­lorile solicitate de către proprietari, care pot fi nerelevante într-o perioadă de blocaj al tranzacțiilor.

Institutul Național de Statistică, BNR și Uniunea Națională a Notarilor Publici au semnat la începutul anului 2010 un protocol de colaborare pentru realizarea unui index imobiliar bazat pe prețurile de tranzacțio­na­re a locuințelor, dar acesta nu a avut con­ti­nui­tate și nu s-a impus ca un reper în piață în acești ani în care evoluția viitoare a pre­țurilor a fost întrebarea fundamentală a po­ten­țialilor cumpărători, dar și a băncilor.

În acest context, Indicele Imobiliar rea­lizat de ZF a surprins de-a lungul ultimilor pa­tru ani, de când scad prețurile, inclusiv luni în care proprietarii de apartamente vechi cu trei camere din București au majorat prețurile, dar nu există informații dacă acestea au avut susținere în piață.

Prețurile locuințelor din București s-au prăbușit vertiginos în primul an de criză, cu apro­ximativ 25%, dar după lansarea pro­gramului Prima casă, în vara anului 2009, ritmul de scădere s-a temperat puternic, astfel că valorile solicitate s-au mai redus cu 25% într-un interval de trei ani și jumătate, adică o medie anuală sub 10%.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristi Moga