Germania uită că are companii care fac afaceri de 9 mld. euro în România și ne respinge politic intrarea în spațiul Schengen. Costurile întârzierii se ridică pentru noi la sute de milioane de euro - pierderi în transporturi și cu granițele.Ministrul federal de interne de la Berlin Hans-Peter Friedrich a șocat ieri Bucureștiul anunțând într-un interviu care va apărea astăzi în ediția print a revistei germane Der Spiegel că Germania își va folosi în această lună dreptul de veto împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.
Costurile pentru România se ridică la sute de milioane de euro pe an, care includ cheltuielile cu serviciile de control la frontieră pe o distanță de peste 1.000 de kilometri (lungimea frontierei cu Bulgaria – 631 km, 448 km – cu Ungaria), adică o treime din frontiera țării, care trebuie menținute, precum și costurile mai mari ale transportatorilor și ale companiilor de logistică.
Germania a „uitat“ practic că are firme în România care îi asigură venituri de 9 mld. euro pe an (Metro, Kaufland, Continental, E.ON sau Selgros).
„Efectele pe termen imediat ale aderării la spațiul Schengen ar fi fost realizarea de economii importante doar prin reducerea costurilor cu controlul la frontiere, unde nu ar mai fi nevoie de personal și sisteme de întreținere a acestor servicii, care costă zeci sau chiar sute de milioane de euro pe an. În plus, s-ar realiza și economii importante de timp, s-ar salva, de exemplu, 15- 20 de minute la controlul celor care vor să plece din țară“, a spus Radu Merica, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane.
Cu toate că România a reușit să îndeplinească criteriile tehnice de intrare în Schengen și a cheltuit peste 1,3 mld. euro din bani europeni și publici pentru a securiza frontierele, după cum au tot declarat politicienii români, nu a reușit să „convingă“ adversarii redutabili, opoziția puternică a Olandei, dar și criticile Germaniei, blocând aderarea. România și Bulgaria ar fi trebuit să adere la Schengen în primăvara anului 2011, dar termenul a tot fost amânat, responsabilitatea politicienilor fiind împărțită.
Pe plan intern, problema aderării la Schengen nu face decât să agite spiritele, devenind dintr-un subiect de interes național o temă de dispută politică, oficialii români nereușind să „vorbească“ pe o singură voce la nivel european.
În opinia lui Merica, aderarea României la Spațiul Schengen este mai mult o chestiune de imagine, iar recentele declarații făcute de ministrul de externe Titus Corlățean și de premierul Victor Ponta au un efect negativ mult mai mare decât l-ar putea avea o eventuală amânare a aderării României la Schengen.
Rolul pe care l-a avut înființarea Spațiului Schengen a fost tocmai economisirea unor costuri cu controlul la frontiere, potrivit lui Merica.
Ce spun oamenii de afaceri
Intrarea în Spațiul Schengen ar economisi și din timpul transportatorilor - timp care costă bani -, iar eliminarea controlului ar putea economisi de la patru-cinci ore și până la o zi pe lună pentru un camion. Automat, reducerea costurilor pentru transportatori ar însemna și o reducere a tarifelor cerute de aceștia.
Raportat la o flotă de mai multe sute de camioane, costurile legate de întârzierea determinată de controlul vamal au o influență directă asupra profitabilității businessului.
„Intrarea în Spațiul Schengen elimină controlul și așteptarea de la frontieră. Cu cât un camion stă mai puțin, cu atât se reduc cheltuielile. Orice întârziere a aderării României la Schengen determină costuri mai mari pentru companiile de transport și logistică“, a spus Dragoș Gelețu, directorul general al KLG Logistics, una dintre cele mai mari companii de logistică și transport de pe piața locală.
Industria din România este direct influențată de aderarea României la Spațiul Schengen, în condițiile în care cele mai multe fabrici din țară produc pentru a exporta în spațiul comunitar. Mai mult, având în vedere că principalele piețe ale Dacia sunt Franța și Germania, care cumulat au reprezentat aproape jumătate din producția uzinei de la Mioveni, orice întârziere determinată de controlul vamal afectează și afacerile uzinei auto.
Dintr-o problemă pur tehnică - securizarea frontierelor - „dosarul Schengen“ a ajuns să „ascundă“ între coperțile lui probleme precum justiția și corupția. Problema Schengen - din care președintele Traian Băsescu făcuse o prioritate a celui de-al doilea mandat al său - s-a transformat într-una politică. Frontierele României sunt sigure, dar vameșii sunt corupți, susțin unii critici ai aderării României la Schengen.
Jean Valvis, vicepreședinte al Consiliului Investitorilor Străini și președintele grupului Valvis Holding, spune că, în calitate de străin care se află de 20 de ani în România, îl deranjează că amânarea aderării României la Spațiul Schengen nu a fost motivată obiectiv până acum. „Nu am auzit un argument clar al amânării și nici nu am văzut o agendă cu ce trebuie să facă România ca să fie primită în Schengen.“
Germania, ca și orice alt stat membru al Uniunii Europene, poate să apeleze la dreptul de veto, având în vedere că rolul Comitetului Executiv Schengen a fost preluat de către Consiliul UE, explică profesorul universitar doctor Iordan Gheorghe Bărbulescu, decanul Departamentului Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul SNSPA.
„Numai că, pentru ca un stat să revendice dreptul de veto, el trebuie să demonstreze că îi este pusă în pericol statalitatea, securitatea, ordinea sau sănătatea publică etc. Altfel spus, statele membre pot uza de acest drept, dar se întâmplă foarte rar tocmai pentru că nu reprezintă regula, ci excepția. Dacă s-ar face uz la modul abuziv de acest drept, fiecare stat ar utiliza dreptul la veto ori de câte ori nu-i convine o decizie care, cel puțin pe termen scurt, se petrece adesea“, a spus profesorul Bărbulescu. El spune că, de exemplu, și România ar putea face caz de dreptul său de veto în primul Consiliu unde Germania va fi interesată să promoveze o propunere legislativă. „Chiar dacă exercitatea dreptului de veto este legală, este și neobișnuită. Cu atât mai mult cu cât vetoul Germaniei nu este mai «mare» decât al României, ci egal“, mai spune profesorul Bărbulescu.
Dacă pierd companiile românești prin controalele și/sau taxele de la frontiere, la fel se va întâmpla și cu companiile lor. Inclusiv, cele germane. Deci, este posibil ca aceste măsuri să nu fie nici pe placul nemților sau a altor occidentali, consideră Bărbulescu.
Anul trecut amânarea aderării României la Spațiul Schengen a fost influențată și de tensiunile politice interne care au culminat cu suspendarea președintelui Traian Băsescu și schimbarea a trei guverne. Înainte de debutul crizei politice, erau foarte mari șanse ca să se decidă deschiderea pentru România a Spațiului Schengen în două etape - întâi ar fi urmat să fie deschise aeroporturile, iar apoi frontierele terestre.
Ce spun oamenii de afaceri și profesorii universitari despre amânarea primirii româniei în Schengen
Jean Valvis, vicepreședinte al CIS: Nu cred că o decizie asupra liberei circulații poate determina probleme la nivelul ISD
Jean Valvis, vicepreședinte al Consiliului Investitorilor Străini, spune că nu crede că o decizie asupra liberei circulații poate determina probleme la nivelul investițiilor străine. „Este mult mai gravă în România lipsa de stabilitate și de predictibilitate a cadrului legal. Preocuparea noastră ar trebui să fie relansarea economică, stabilitatea legislativă și o agendă pe termen lung pentru a atrage investițiile străine“, a spus Valvis, vicepreședinte al Consiliului Investitorilor Străini, o organizație care reunește 130 de companii multinaționale prezente pe piața locală, cu afaceri cumulate de peste 36 de miliarde de euro. Pe de altă parte, în calitate de străin care se află de 20 de ani în România, Valvis spune că îl deranjează că amânarea aderării României la Spațiul Schengen nu a fost motivată obiectiv până acum. „Nu am auzit un argument clar al amânării și nici nu am văzut o agendă cu ce trebuie să facă România ca să fie primită în Schengen“, a spus omul de afaceri elvețian de origine greacă care este președintele grupului Valvis Holding, cu activități în domenii precum apele minerale, vinuri, agricultură și energie verde. De numele său se leagă crearea unor branduri precum Dorna (apă), La Dorna (lapte), Aqua Carpatica (apă) sau Domeniile Sâmburești (vin).
Dana Ciriperu
Bărbulescu, SNSPA: Germania nu se mai ascunde după Olanda. A trebuit să „iasă la bătaie“ și să spună în germană că nu ne vrea în Schegen
Germania, ca și orice alt stat membru al Uniunii Europene, poate să apeleze la dreptul de veto, având în vedere că rolul Comitetului Executiv Schengen a fost preluat de către Consiliul UE, numai că trebuie să demonstreze că îi este pusă în pericol statalitatea, securitatea sau ordinea națională, explică profesorul universitar doctor Iordan Gheorghe Bărbulescu, decanul Departamentului Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
Acordul Schengen a fost semnat în anul 1985, a intrat în vigoare în anul 1995 și a fost integrat, ca parte a UE, prin Tratatul de la Amsterdam.
„Numai că, pentru ca un stat să revendice dreptul de veto, el trebuie să demonstreze că îi este pusă în pericol statalitatea, securitatea, ordinea sau sănătatea publică etc. Altfel spus, statele membre pot uza de acest drept, dar se întâmplă foarte rar tocmai pentru că nu reprezintă regula, ci excepția. Dacă s-ar face uz la modul abuziv de acest drept, fiecare stat ar utiliza de dreptul la veto ori de câte ori nu-i convine o decizie care, cel puțin pe termen scurt, se petrece adesea“, a spus profesorul Bărbulescu. El spune că, de exemplu, și România ar putea face caz de dreptul său de veto în primul Consiliu unde Germania va fi interesată să promoveze o propunere legislativă.
„Chiar dacă exercitatea dreptului de veto este legală, este și neobișnuită. Cu atât mai mult cu cât vetoul Germaniei nu este mai «mare» decât al României, ci egal“, mai spune profesorul Bărbulescu.
În opinia sa, România nu ar trebui să renunțe la dreptul de aderare la Schengen, iar ceea ce a vrut ministrul Corlățean să transmită a fost că dacă, deși îndeplinim criteriile de aderare, nu putem adera din motive politice, mai bine ne ocupăm de altceva și, când se vor fi modificat condițiile politice potrivnice nouă, reluăm procesul.
„Schengen este deja parte a Spațiului de libertate, securitate și justiție a UE, ceea ce înseamnă că, mai devreme sau mai târziu, vom fi și în Schengen cu voia sau fără voia Germaniei. Dar, odată cu această declarație, s-a mai petrecut ceva: Germania care, curajoasă nevoie mare, se «ascundea» după Olanda, a trebuit să «iasă la bătaie» și să spună în germană și nu în olandeză, ca până acum, că nu ne vrea în Schegen“, a mai spus profesorul Bărbulescu.
În ceea ce privește aspectul economic pe care îl implică neaderarea României la spațiul Schengen, profesorul Bărbulescu spune că vor pierde atât companiile noastre prin controalele și/sau taxele de la frontiere, cât și companiile străine. UE este un tot unitar, iar o țară care aderă la UE aderă și la aceleași valori și principii, nu doar la legislația europeană, mai spune profesorul.
„Noi suntem deja membri ai UE de șase ani și, deci, aveam îndeplinite criteriile acestea încă de la momentul aderării, nu? Atunci, hai sa redăm României (și Bulgariei) demnitatea răpită, obligându-le astfel să se străduiască mai mult acolo unde încă nu performează, în loc să le umilim mereu și mereu, ba cu Schengen, ba cu MCV, ba cu vaca care este cal, ba cu ploaia care cade, adesea, în Marea Britanie etc. Eu sunt profesor și știu că elevii nou-veniți în clasă nu trebuie umiliți, ci ajutați să-i ajungă din urmă pe ceilalți mai vechi“, mai spune profesorul Bărbulescu.
Adelina Mihai
Dumitru Miron: Nu trebuie să mergem la negocieri în genunchi
„Spațiul Schengen este dimensiunea interguvernamentală a Uniunii Europene, rolul aderării la Schengen fiind acela de a acoperi o incapacitate a țărilor membre de a rezolva anumite probleme intracomunitar, este de părere profesorul Dumitru Miron, decanul Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice. Problema aderării României la Spațiul Schengen ține de întreaga societate, nu pot fi găsite vinovății personalizate. În prezent, noi tragem ponoasele modului în care s-au comportat zeci de mii de români de-a lungul timpului în străinătate și care au creat anumite resentimente.“
În opinia profesorului Miron, o amânare a deciziei de aderare a României la Spațiul Schengen nu poate avea efecte negative asupra economiei.
„Până să vină criza, volumul investițiilor străine era consistent, nu cred că nivelul acestora va crește dacă intrăm în Schengen, la fel cum nu cred că va scădea dacă nu intrăm în Schengen. Marea Britanie, de exemplu, nu este membră în Schengen și nu are costuri insuportabile“, a mai spus profesorul Miron.
Pe de altă parte, el se declară de aceeași părere cu cei care agreează că nu mai trebuie să mergem la negocieri în genunchi. „De prea mult timp suntem copiii incompetenți care mereu trebuie să scoată batistuța. Suntem o țară membră a UE, cu drepturi egale, atâta vreme cât ne respectăm îndatoririle în aceeași măsură în care o fac și celelalte state“, conchide profesorul Dumitru Miron.
Adelina Mihai
Dragoș Gelețu, KLG Logistics: Orice întârziere a aderării la Schengen determină costuri mai mari pentru companiile de transport și logistică
Orice întârziere a aderării României la Schengen determină costuri mai mari pentru companiile de transport și logistică“, a spus Dragoș Gelețu, directorul general al KLG Logistics, una dintre cele mai mari companii de logistică și transport de pe piața locală.
Intrarea în Spațiul Schengen ar economisi din timpul transportatorilor, „timp care costă bani, iar eliminarea controlului ar putea economisi de la patru-cinci ore și până la o zi pe lună pentru un camion. Automat, reducerea costurilor pentru transportatori ar însemna și o reducere a tarifelor cerute de aceștia. Raportat la o flotă de mai multe sute de camioane, costurile legate de întârzierea determinată de controlul vamal au o influență directă asupra profitabilității businessului.
„Intrarea în Spațiul Schengen elimină controlul și așteptarea de la frontieră. Cu cât un camion stă mai puțin, cu atât se reduc cheltuielile. Orice întârziere a aderării României la Schengen determină costuri mai mari pentru companiile de transport și logistică“, a spus Dragoș Gelețu, directorul general al KLG Logistics, una dintre cele mai mari companii de logistică și transport de pe piața locală.
Industria din România este direct influențată de aderarea României la Spațiul Schengen, în condițiile în care cele mai multe fabrici din țară produc pentru a exporta în spațiul comunitar. Mai mult, având în vedere că principalele piețe ale Dacia sunt Franța și Germania, care cumulat au reprezentat aproape jumătate din producția uzinei de la Mioveni, orice întârziere determinată de controlul vamal afectează și afacerile uzinei auto.
Bogdan Alecu
Merica, Camera de Comerț Româno-Germană: Aderarea la Schengen ar aduce economii importante prin reducerea costurilor cu controlul la frontiere
Efectele pe termen imediat ale aderării la spațiul Schengen ar fi realizarea de economii importante doar prin reducerea costurilor cu controlul la frontiere, unde nu ar mai fi nevoie de personal și sisteme de întreținere a acestor servicii, care costă zeci sau chiar sute de milioane de euro pe an, spune Radu Merica, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane.
În plus, s-ar realiza și economii importante de timp, s-ar salva, de exemplu, 15-20 de minute la controlul celor care vor să plece din țară.
Merica mai spune că rolul pe care l-a avut înființarea Spațiului Schengen a fost tocmai economisirea unor costuri cu controlul la frontiere.
„Să fii membru în Spațiul Schengen este un certificat de garanție al unei țări, care arată că are un control integrat la frontieră și că are un personal diplomatic de încredere care nu acordă vize oricui.“
În opinia lui Radu Merica, aderarea României la Spațiul Schengen este mai mult o chestiune de imagine, iar recentele declarații făcute de ministrul de externe Titus Corlățean și de premierul Victor Ponta au un efect negativ mult mai mare decât l-ar putea avea o eventuală amânare a aderării României la Schengen.
„Astfel de declarații sunt neinspirate, au efecte mult mai dăunătoare decât efectul pe care l-ar putea avea neaderarea României la Schengen, pentru că sunt imediat transmise de angajații ambasadelor la ei acasă și sunt luate foarte în serios, dând naștere la multe discuții“, a mai spus Marica.
Adelina Mihai
Nemții, „campionii“ businessului românesc: cele mai mari 10 companii rulează afaceri de 8 mld. euro
Germanii ocupă o poziție extrem de importantă în mediul de afaceri local, cele mai mari 10 companii germane din România înregistrând în 2011 venituri cumulate de circa 8 miliarde de euro, arată calculele ZF pe baza datelor de la Registrul Comerțului.
Nemții sunt prezenți cu afaceri în aproape toate domeniile de activitate, însă cei mai mari jucători germani de pe piața locală din perspectiva cifrei de afaceri derulează businessuri în special pe segmentul auto, comerț modern sau energie. Producătorul de componente auto Continental este cea mai mare companie germană de pe plan local, consemnând în 2011 afaceri de circa 1,4 miliarde de euro prin intermediul a șase companii pe care le controlează pe plan local, în timp ce retailerul Kaufland, liderul comerțului local, ocupă poziția a doua în topul celor mai mari companii nemțești din România, cu afaceri de circa 1,3 miliarde de euro. Poziția a treia în topul celor mai mari jucători nemți este ocupat de un alt retailer, Metro Cash & Carry, care a avut în 2011 un rulaj de circa 1,2 miliarde de euro. Pragul de afaceri de 1 miliard de euro a fost atins în 2011 și de E.ON Energie România, cu activități în sectorul energetic.
Andreea Neferu
0 comments :
Trimiteți un comentariu