Mai puțin de 4,2 milioane de salariați lucrau în firmele private din România în 2011, cu aproape 700.000 mai puțini decât în 2008, potrivit datelor furnizate de Registrul Comerțului pe baza bilanțurilor depuse de companii la administrațiile fiscale. Evenimentele din ultima perioadă - anunțul de concediere a peste 900 de angajați ai combinatului chimic Oltchim sau disponibilizările de la ArcelorMittal pe fondul lipsei comenzilor - nu fac decât să sugrume o economie și-așa afectată de prăbușirea invesțiilor străine, de lanțul de insolvențe și de eșecul absorbției de fonduri europene.În statele care au reușit să își mențină economia pe creștere în perioada crizei, principala preocupare a oficialilor de la guvernare a fost menținerea sau chiar creșterea numărului de joburi, aceasta fiind soluția care a făcut Suedia, de exemplu, să „reziste“ crizei.
Evoluția numărului de salariați din topul celor mai mari 100 de angajatori din economie confirmă situația dificilă cu care s-au confruntat companiile nevoite să își reducă din costuri: aproape 30.000 de concedieri și 21.500 de noi angajări au fost făcute în 2011 față de 2010, soldul „net“ al efectivelor de angajați din top 100 de companii fiind negativ, de peste 8.000 de joburi.
De nevoia de reducere de costuri a companiilor au beneficiat agenții de muncă temporară, care au intrat cu efective de mii de angajați în topul celor mai mari angajatori.
TOPUL CELOR MAI MARI 100 DE ANGAJATORI DIN ECONOMIE
- locurile 1-50
TOPUL CELOR MAI MARI 100 DE ANGAJATORI DIN ECONOMIE
- locurile 51-100
Firmele de producție, de exemplu, au apelat la forță de muncă temporară, pe care o folosesc doar atunci când au vârfuri de producție.
„Noi am avut creștere prin prisma faptului că multe companii și-au restructurat businessul și au apelat la flexibilizare. Din 2008 încoace însă eu nu am mai văzut un investitor strategic care să atragă după sine alți furnizori mai mici sau subcontractori, de tipul Dacia, Nokia sau Ford. Într-adevăr, au mai fost investiții mici, în domeniul componentelor auto de exemplu, unde dacă se angajau câte 300 de oameni era mult, dar tot ca furnizori pentru o companie mai mare“, este de părere Florin Godean, country manager al Adecco România, unul dintre cei mai mari furnizori de muncă temporară de pe plan local, care a avut un număr mediu de peste 3.600 de angajați în 2011 (pe locul 39 în top 100 angajatori).
Într-adevăr, investitorii mari atrag crearea de noi locuri de muncă în regiune, un exemplu în acest sens fiind francezii de la Renault, care au 17.500 de angajați pe plan local.
Automobile Dacia, compania în cadrul căreia lucrează cei peste 13.000 de angajați pe platforma de la Mioveni, se află pe locul șase în topul celor mai mari angajatori din economie în 2011.
„Peste 100.000 de angajați depind direct și indirect de businessul Renault în România, aceștia fiind furnizori (care pot avea la rândul lor alți furnizori) sau parteneri din rețeaua comercială. Reluarea angajărilor de către companiile private ar fi cu siguranță un semnal al redresării economiei, însă din păcate nu se resimte o revenire. Și în 2013 există aceeași stagnare din 2012 și din 2011, în continuare vor fi momente dificile pentru economie“, a spus Radu Mavrodin, directorul de resurse umane al grupului Renault pentru regiunea Euromed ( o regiune cu 60 de piețe, din care face parte și România), care coordonează activitatea departamentelor de HR pentru 30.000 de angajați ai grupului francez Renault.
Mavrodin spune că în industria auto cea mai mare problemă o reprezintă piața europeană (care a scăzut cu 7,1% în primele patru luni ale anului), deși piața la nivel mondial a crescut.
„Situația nu s-a îmbunătățit nici anul acesta, nu vor fi investiții masive. Avem totuși câteva discuții cu companii care vor să își mute operațiunile din Vest în România din motive de competitivitate, iar aceste mutări sunt o urmare a faptului că situația lor în acele țări nu este foarte bună“, a mai spus și Florin Godean de la Adecco.
Principalele concluzii din topul celor mai mari 100 de angajatori din economie
Petrom, Dacia și Kaufland sunt cei mai mari angajatori privați din economie, fiind singurele companii cu capital străin care aveau mai mult de 10.000 de angajați în România în 2011.
Petrom, cel mai mare angajator privat, a renunțat la peste 3.000 de angajați în 2011 față de 2010, compania continuând un amplu proces de restructurare care se desfășoară de câțiva ani. În 2005, la un an după privatizare, Petrom avea peste 48.400 de salariați, iar numărul acestora a scăzut cu mai bine de jumătate până în 2011 (când compania avea un număr mediu de aproape 22.000 de salariați).
G4S Cash Solutions este o altă companie aflată în top 100 angajatori care a cunoscut o scădere de peste 2.700 de persoane în efectivul de angajați din 2011 față de 2010. La acea vreme compania care se ocupă de transportul și administrarea numerarului a încetat un contract cu Poșta Română, client pentru care lucrau peste 2.000 de angajați ai G4S Cash Solutions.
Zoltan Teszari este cel mai mare angajator cu capital privat autohton, compania RCS&RDS; având în 2011 aproape 7.000 de angajați, cu 1.000 mai mulți decât în 2010.
Producătorul de componente auto Delphi Packard România este angajatorul din top 100 care a făcut cele mai multe angajări în 2011, compania având cu peste 3.600 de salariați mai mult față de 2010, ajungând la un efectiv de 9.800 de angajați.
14 dintre cei mai mari 100 de angajatori din România sunt producători de componente auto, aceștia aflându-se și în topul celor mai mari exportatori locali. Aceste companii aveau peste 51.000 de salariați în 2011, cu aproape 5.000 mai mulți decât în 2010.
O altă companie care era în topul celor mai mari angajatori în 2011 era retailerul alimentar Mic.ro, care avea în 2011 un număr de 3.100 de angajați față de 534 în 2010, însă în 2012 compania deținută de omul de afaceri Dinu Patriciu a intrat în faliment.
Doar patru companii - Delphi Packard, Manpower, Mega Image și RCS&RDS; - au făcut peste 1.000 de noi angajări în perioada 2010-2011, pe fondul extinderii activității sau al câștigării de noi clienți.
20% din companiile aflate în topul celor mai mari 100 de angajatori din economie sunt deținute de stat.
15.000 de salariați lucrează în cele mai mari cinci companii care activează în sectorul firmelor care oferă servicii de pază și securitate, acestea fiind companii care au, de regulă, fluctuație mare de personal și salarii mici, cu o treime sub nivelul mediei pe economie.
Întârzierea în procesul de restructurare a sistemului bancar se vede cel mai bine și în evoluția efectivelor din băncile cu cei mai mulți angajați: cele opt bănci aflate în top 100 aveau în 2011 sub 42.900 de angajați, mai puțini cu aproape 150 decât în 2010.
12 companii din topul celor mai mari 100 de angajatori locali activeză în retailul alimentar și aveau împreună aproape 55.000 de salariați în 2011, cu 2.000 mai mult decât în 2010.
Cum s-a schimbat piața muncii în perioada crizei: 2008-2011
În economia privată lucrau în 2011 mai puțin de 4,2 milioane de salariați după ce companiile au realizat ample procese de restructurare din nevoia de reducere de costuri. Anul trecut însă o parte din companii au reluat angajările, iar statisticile din 2012 ar putea arăta o îmbunătățire a situației.
677.494 de angajați au dispărut din statisticile Registrului Comerțului în perioada 2008- 2011, datele fiind centralizate pe baza bilanțurilor depuse de companiile private.
În aceeași perioadă, în sectorul bugetar numărul de salariați s-a redus cu doar 200.000 de persoane, numărul de bugetari fiind în 2011 de 1,2 milioane de persoane, „restructurările” fiind făcute în special prin plecări voluntare sau prin pensionări.
Peste 40% din IMM-urile din România, respectiv 215.000 de companii, nu au niciun angajat, iar ponderea lor a crescut semnificativ în perioada 2008-2011, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerțului.
Aproape 2,5 milioane de angajați lucrau în firmele mici și mijlocii în 2011, potrivit datelor centralizate de Registrul Comerțului pe baza bilanțurilor depuse de companii.
Notă: datele pentru 2012 vor începe să fie făcute publice în perioada august - septembrie după ce reprezentanții Ministerului de Finanțe vor procesa bilanțurile aferente anului trecut de către companii.
Cum se calculează numărul mediu de salariați
Numărul mediu de salariați luat în considerare de Registrul Comerțului este preluat din bilanțurile anuale depuse de companiile private la Ministerul de Finanțe (la agențiile de administrare fiscală).
Numărul mediu de salariați se calculează pe baza informațiilor depuse în Declarația 112 (privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate), care „numără” salariații în funcție de codul numeric personal.
Calculul privind numărul mediu de salariați anual reprezintă media aritmetică dintre numărul de salariați din fiecare lună (indiferent de tipul contractului: pe perioada determinată/nedeterminată, full time/part time) și cele 12 luni ale anului.
Mai există o metodă de calcul al numărului mediu de salariați, folosită în anchetele făcute de Institutul Național de Statistică, care ia în considerare numărul total de ore lucrate per companie/ an și se împarte la numărul de zile lucrătoare x 8 ore de muncă/zi, reieșind astfel un număr mediu de angajați care lucrează cu normă întreagă într-un an.
0 comments :
Trimiteți un comentariu