Cine pe cine susține în criza Euro? Germania a economisit zeci de miliarde de euro, în urma planului de salvare a Greciei sau Spaniei

În timpul crizei economice europene, liderii din nordul continentului au afirmat de multe ori că nu vor accepta ca cetățenii plătitori de taxe din țărilor lor să trebuiască să rezolve problemele altor state și să piardă bani, alimentând în acest fel un sentiment de indignare a populației nord-europene. Totuși, în ciuda a trei ani și jumătate de datorii și agitație, cu bailout-uri care au contabilizat mai mult de 400 de miliarde de euro, plătitorii de taxe din nordul zonei euro nu au pierdut nici măcar un cent, scrie

Reuters

.

Guvernele din Germania, Finlanda, Austria, Olanda și Franța au economisit miliarde de euro mulțumită unei scăderi abrupte în sumele pe care trebuie să le plătească pe piețele financiare pentru a strînge bani, din moment ce costurile împrumuturilor au scăzut considerabil.

Totuși, profitul de pe urma crizei nu a împiedicat să se instaleze în rândul votanților imaginea de cetățeni ai Europei de Nord care lucrează din greu și își pun banii în joc pentru a salva Eurpa de Sud, și să amenințe unitatea europeană.

În fapt, contribuabilii germani, la fel ca cei din Finlanda, Olanda și din majoritatea Europei de Nord, nu au pierdut deloc bani, miniștrii lor de finanțe reușind chiar să economisească fonduri.

“Ca o consecință neintenționată a crizei, Finlanda a beneficiat enorm. Nu am pierdut nici un cent”, a declarat Martti Salmi, secretar din cadrul ministerului finlandez de finanțe însărcinat cu relația cu Uniunea Europeană.

Conform unui studiu al gigantului

în asigurări Allianz,

Germania a economisit 10,2 miliarde de euro în 2010-2012, datorită costurilor mai joase ale împrumuturilor, în timp ce randamentul obligațiunilor pe 10 ani a scăzut de la 3,39% la 1,18%.

Un alt studiu, al Jens Boysen-Hogrefe de la Institutul economic IfW, sugerează că bugetul federal al Germaniei a economisit 8,6 miliarde de euro în 2011 datorită dobânzii mici a Băncii Centrale Europene și percepției de țară extreme de sigură pentru investiții în titluri de stat.

Economiile s-au ridicat la 9,6 miliarde de euro în 2012, iar efectul dobândrii de siguranță va genera 2 miliarde de dolari în 2013, conform IfW.

“Dacă adunăm avantajele provenite din rata dobânzii, obținute în perioada 2010-2012, și cele din care Germania va beneficia în anii care vor urma, bugetul Germaniei a făcut o economie de 67 miliarde de euro, prin dobânzi mai mici plătite la împrumuturile atrase de pe piețele financiare”, a scris Allianz în raportul publicat în septembrie anul trecut.

Oficialii germani sunt conștienți de poziția lor financiară mai puternică, care este rezultatul unei scăderi de cel puțin două procente în costurile împrumuturilor.

Totuși,  politicienii germani continuă se plângă de riscurile care se adună pe umerii contribuabililor germani.

Finlanda, Olanda și Franța nu au câștigat la fel de mult ca Germania, dar au fost și ele martorele unei scăderi substanțiale în costurile împrumuturilor pe timpul crizei.

La baza prejudecăților și neclarităților despre pierderile suferite de plătitorii de taxe este faptul că, în opinia publică, diferența dintre “a împrumuta” și “a da de pomană” a încetat să mai existe.

Deși sentimentul anti-bailout este puternic în mare parte din Europa de Nord, nu s-a înregistrat nici o dorință din partea politicienilor să înlăture neclaritățile. Spre exemplu, partidul Adevărații Finlandezi, care este împotriva UE, își trage suportul din rândul cetățenilor, pe baza premisei că finlandezii cheltuiesc bani pe Europa de Sud.

În realitate, situația este diferită. Deși Finlanda a acordat multe garanții către bailout-urile din zona euro, și a împrumutat bani țărilor care au acceptat planurile de salvare, ministerul de finanțe Finlandez a câștigat bani de pe urma crizei.

Anul trecut, Banca Centrală Finlandeză a contribuit cu 227 de milioane de euro la bugetul Finlandez, ca urmare a profiturilor făcute cu obligațiunile pe care le deține în Grecia, Spania și Portugalia. Anul acesta, se preconizează că profitul se va ridica la 360 de milioane de euro.

În prezent,

țara

cu cel mai mare risc de pierdere pentru contribuabilii la fondurile de bailout este Grecia, care a primit deja 166 de miliarde de euro în împrumuturi. Totuși, guvernul elen se îndepărtează de risc pe zi ce trece.

“În fiecare zi, pericolul pentru contribuabilii la fondurile de salvare se diminuează”, a declarat un oficial european.

Oficialii au spus că indiferent dacă vreuna dintre țările care au beneficiat de bailout-uri nu va plăti înapoi o parte din banii împrumutați, alternativa – o ruptură în zona euro – ar fi mult mai costisitoare decât orice cost de bailout.

Un studiu făcut de fundația germană Bertelsmann a arătat această săptămână că dacă Germania se va întoarce la marcă, PIB-ul țării va fi cu 0,5% mai mic între 2013 și 2025, ceea ce ar duce la o pierdere de 1.200 de miliarde de euro în perioada de 13 ani, suma ce reprezintă jumătate din economia germană în 2012.

“Este posibil să ieșim fără nici o zgârietură, sau să ne zgâriem doar un pic, dar dacă ajungem să “iertăm” un împrumut de 1 miliard de euro către Grecia undeva în următorii 10 ani, nu este nimic în comparație cu ce am putea întâmpina dacă am avea o ruptură în zona euro”, a declarat Salmi.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ştefan Stan