Declinul economic al zonei euro a împins în recesiune întreaga Uniune Europeană. Franța s-a scufundat, iar Germania abia se menține pe linia de plutire

În plină cursă pentru reducerea datoriilor și a deficitelor bugetare, Uniunea Europeană a intrat în recesiune în primul trimestru, iar zona euro și-a continuat parcursul prin cel mai lung declin economic de la introducerea monedei europene, în 1999, cu principalul motor de creștere, Germania, alimentat „aproape exclusiv“ de cheltuielile populației.

Și economia franceză a intrat în recesiune, a doua din ultimii patru ani, iar în Europa de Est Polonia, cea mai mai rezistentă economie a regiunii, a evitat pe muchie de cuțit stagnarea.

Economia UE a scăzut cu 0,1% în primele trei luni ale anului în raport cu cele trei luni anterioare, când contracția a fost de 0,5%. Cea mai mare economie a lu­mii a intrat astfel în recesiune, definită ca două tri­mestre consecutive cu evoluție negativă. Economia zo­nei euro a scăzut cu 0,2% în perioada ianuarie-martie, acesta fiind al șaselea trimestru consecutiv de declin.

Cea mai mare economie a Europei, Germania, a evitat la limită recesiunea cu o creștere de 0,1%, după o cădere de 0,7% în trimestrul anterior. Avansul are la bază „aproape exclusiv“ cheltuielile efectuate de gospodării, potrivit institutului german de statistică, citat de agenția Bloomberg. Investițiile s-au redus în perioada analizată, iar comerțul net a avut o contribuție minimă la creștere.

„Faptul că investițiile, exporturile și importurile au scăzut sugerează slăbirea cererii interne“, a afirmat Holger Sandte, analist la banca Nordea.

Un factor care a frânat revenirea economiei germane este, probabil, iarna neobișnuit de lungă. Aceasta a înghețat activitatea din construcții și a redus încre­derea oamenilor de afaceri, a explicat Bundesbank.

Economia franceză, a doua ca mărime din zona euro, a fost afectată în primul trimestru de asemenea de reducerea investițiilor, scrie The Wall Street Journal. Mai grav, cheltuielile populației au scăzut, cu 0,1%, ceea ce reflectă probabil nivelul ridicat record al șomajului. Popularitatea președintelui francez, so­cialistul François Hollande, este la cote minime la doar un an de la venirea sa la conducerea Franței. Doar 11% dintre francezi apreciază că Hollande va avea succes în atingerea obiectivului de a face ca șomajul să înceapă să scadă până la sfârșitul acestui an, potrivit unui sondaj de opinie realizat de CSA.

Franța „luptă“ cu austeritatea impunând mai multe taxe

Lupta contra austerității, unul dintre motivele evidente ale recesiunii din zona euro, a fost un element-cheie în campania electorală a lui Hollande, iar acum a revenit în atenția guvernanților francezi. După ce președintele Eurogroup a îndemnat Franța să accelereze programele de reforme în condițiile în care a primit doi ani în plus pentru atingerea țintelor de reducere a deficitului bugetar, ministrul francez de finanțe Pierre Moscovici a atenționat că el și francezii „refuză“ austeritatea. „Vom face ceea ce este necesar, dar nimic mai mult. Accept ajustarea structurală, dar mă împotrivesc supraajustării și este o diferență în a fi serios și austeritate. Vreau să fiu serios, dar refuz austeritatea“, a spus el, citat de CNBC.

Guvernul lui Hollande este acuzat că este prea lent în aplicarea reformelor structurale și pentru piața muncii în timp ce încearcă să introducă o nouă taxă pe averile persoanelor bogate. Comentariile lui Mos­covici vin după ce ministrul culturii Aurelie Filippetti a anunțat că vrea să impoziteze smartphone-urile, tabletele și alte aparate ce pot fi conectate la internet pentru a finanța producția de artă franceză.

Economia franceză a scăzut cu 0,2% în primul trimestru, la fel ca în trimestrul anterior, arată datele Eurostat.

Pentru Italia, o altă economie majoră a zonei euro, primul trimestru al acestui an este al optulea consecutiv de scădere. PIB-ul s-a contractat cu 0,5%, după o corecție de 0,9% în ultimele trei luni ale anului trecut. Ministerul de finanțe estimează că economia va reuși să iasă din recesiune abia spre sfârșitul anului. Ca și guvernul francez, cel italian asigură că este hotărât să respecte țintele bugetare, dar și să pună frână austerității. Noul guvern va suspenda plata unui impozit pe locuința de bază impus de cabinetul anterior și a indicat că nu va fi nevoie de tăieri bugetare pentru finanțarea planului său de stimulare economică. Datoria țării a atins nivelul record de 2.035 miliarde euro în martie.

Polonia șchioapătă

Economia poloneză, singura din UE care a evitat recesiunea în timpul marii crize economice și financiare, a încetinit până la limita stagnării în primul trimestru. PIB-ul a crescut cu 0,1% în raport cu cele trei luni anterioare și cu 0,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2012, cel mai lent nivel de după primul trimestru din 2009. Reducerea investițiilor publice și private, scăderea consumului privat și trendurile slabe de pe piața muncii înseamnă că exporturile au ținut creșterea pozitivă, a explicat Rafal Benecki, analist la ING. Zona euro este principala piață pentru exporturile țărilor din estul UE, inclusiv Polonia și România.

Institutul polonez de statistică nu a furnizat detalii referitoare la evoluția economiei, dar va publica mai multe informații în acest sens la sfârșitul acestei luni. Unii analiști pun sub semnul îndoielii acuratețea estimărilor, în condițiile în care prognoza pentru ultimul trimestru din 2012 a fost înrăutățită cu 0,4 puncte procentuale, la 0,7%.

Economia ungară a ieșit din recesiune în primul trimestru, cu o creștere de 0,7% comparativ cu cele trei luni anterioare. În lipsa mai multor detalii din partea statisticii oficiale, analiștii apreciază că avansul a fost alimentat de activitatea din agricultură și construcții. Activitatea din industrie s-a comprimat.

Noua amenințare a UE: descompunerea lentă a economiilor membre

„Clubul” țărilor bogate ale Uniunii Europene se confruntă cu descompunerea lentă a economiilor în timp ce se chinuie să absoarbă statele sărace din estul și sudul Europei, reiese din discuțiile unor oameni de afaceri și jurnaliști invitați la o emisiune cu temă economică a CNN.

Unul din participanți, editorul Quentin Peel de la Financial Times, a sugerat că problema Europei este „extinderea dramatică” pentru înglobarea tuturor economiilor din Europa de Est.

„Toți vor să ajungă la același nivel și cred că astfel ne-am orbit singuri. Toți au vrut standardele germane de trai, dar productivitatea nu a ținut pasul”, a spus el.

Din 2004, 12 state, printre care România, s-au alăturat UE, care acum are 27 de membri. Multe din aceste țări sunt criticate pentru probleme precum ritmul lent al reformelor și corupția, care-și pun amprenta pe competitivitatea UE ca ansamblu.

„Europenizarea nu a mers îndeajuns de departe, Nu ești în siguranță odată ajuns înăuntru. Trebuie să-ți faci în continuare lecțiile”, a spus Marco Simoni, economist la Institutul European LSE.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru