Liderii europeni reuniți vineri la Bruxelles au salutat intrarea în Uniunea Europeană a Croației, care va deveni luni al 28-lea stat membru, și au deschis calea Serbiei, o etapă "istorică", după 20 de ani de la destrămarea fostei Iugoslavii, relatează AFP.Această a șaptea extindere a Uniunii Europene (UE) a fost oficializată în a doua zi summitului șefilor de stat și de guvern, dominată din nou probleme economice și sociale.
Cei 27 au ajuns la un acord, în noaptea de joi spre vineri, în vederea mobilizării a aproximativ opt miliarde de euro pentru lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor, un adevărat flagel în numeroase țări europene. Un acord politic a fost obținut și asupra bugetului UE în perioada 2014-2020, care urmează să fie aprobat de către Parlamentul European (PE).
Șefii de stat și de guvern urmau să dezbată, de asemenea, despre construirea unei uniuni monetare, înainte să se despartă, vineri după-amiază.
Cu două zile înainte de intrarea oficială a Croației în UE, premierul Zoran Milanovici a fost invitat la o întâlnire cu liderii europeni.
"Este cu adevărat un moment istoric pentru Croația (...) Sunteți de-acum un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene", a declarat Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European, provocând aplauze în sală.
"Integrarea voastră (...) după o recentă perioadă de război, ne amintește obiectivul fundamental al Europei, și anume de a trăi împreună în pace, de a trăi împreună în prosperitate", a adăugat el.
Numeroși lideri europeni, inclusiv Van Rompuy, se vor afla luni la Zagreb pentru a sărbători acest eveniment.
Cei 27 au anunțat, de asemenea, lansarea negocierilor de aderare "cel mai târziu în ianuarie" cu Serbia, vecina Croației.
- Nemulțumirea europenilor
Procesul complex vizând armonizarea legilor și reglementărilor Serbiei cu cele ale blocului european urmează să înceapă în ianuarie 2014. Această dată a fost impusă de către Germania, pe când alte state europene ar prefera să înceapă negocierile în toamnă.
"Puteți fi siguri că Serbia va face tot posibilul pentru a accelera reformele. Nu vrem să pierdem timp, aparținem familiei europene", a declarat săptămâna aceasta premierul sârb, Ivica Dacic, în cadrul unei vizite la Bruxelles.
El și-a exprimat dorința ca negocierile să dureze doar "patru-cinci ani", ci "nu zece ani".
În cazul Croației a fost nevoie de opt ani pentru a răspunde criteriilor stabilite de către europeni, și mai dure de la începutul crizei financiare și din cauza dificultăților cu care s-au confruntat cele mai noi membre, bulgaria și România, care au aderat la 1 ianuarie 2007.
Această înăsprire reflectă totodată o nemulțumire a cetățenilor europeni, potrivit unui sondaj recent Eurobarometru 52 la sută dintre ei opunându-se unei noi unei noi extinderi.
Însă ar fi delicat să se închidă poarta spre "familia europenă" țărilor din balcani, care o consideră calea cea mai sigură pentru a întoarce pagina traumatismului legat de fosta Iugoslavie din anii '90.
"Perspectiva unei aderări la UE este cea care a condus țările din fosta Iugoslavie la predarea aproape tuturor presupușilor criminali de război Tribunalului Penal Internațional (TPI) de la Haga și, deci, la crearea condițiilor unei păci durabile în regiune", subliniază Sami Andoura și Yves Bertoncini într-un studiu publicat săptămâna aceasta de Institutul Europa Noastră.
În afară de Serbia, partu dintre aceste țări sunt considerate potențiali candidați la aderare, și anume Muntenegru, cel mai avansat dintre ei, Macedonia, Bosnia-Herțegovina și Kosovo.
Cei 27 vor propune Kosovo demararea unor negocieri în vederea unui "acord de stabilizare și de asociere", o primă etapă în vederea unei eventuale candidaturi la UE.
Problema Kosovo este sensibilă deoarece cinci state UE, între care România și Spania, nu îi recunosc independența proclamată unilateral în 2008.
Serbia și Kosova vor să fie recompensate de către europeni pentru că au semnat pe 19 aprilie un acord prezentat ca "istoric", privind normalizarea relațiilor lor, după luni de negocieri dificile.
0 comments :
Trimiteți un comentariu