Noile reguli de bailout bancar: Acționarii și creditorii vor fi primii care vor plăti dacă băncile din zona euro falimentează, iar deponenții bogați doar în cazuri extreme

Acționarii și creditorii vor fi primii care vor plăti dacă băncile lor se vor confrunta cu dificultăți sau vor intra în faliment. Acestea sunt noile reguli stabilite de miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană pentru gestionarea băncilor din zona euro aflate în criză după mai mulți ani în care bailout-urile bancare au fost finanțate cu banii contribuabililor chiar dacă în aceste situații s-a ajuns adesea din cauza deciziilor greșite ale conducerii instituțiilor.

„Pentru prima dată am con­venit un bail-in (forțarea acțio­­narilor și creditorilor să suporte pierderi - n.red.) sem­ni­ficativ pentru a pro­teja plă­titorii de taxe“, a declarat ministrul olan­dez de finanțe Jeroen Dijsselbloem după dis­cuții maraton încheiate ieri-di­mineață. Dijssel­bloem este și președintele Euro­group, grupul miniștrilor de finanțe din zona euro.

Criza pornită din sistemul bancar a împins în ultimii ani mai multe state europene în pragul falimentului. De aceea guvernele vor să împartă povara restructurării sau desființării băncilor cu proprietarii și creditorii lor, iar noile reguli consfințesc tocmai aceasta. Arhitecții noilor reglementări speră, de asemenea, că o legislație clară și uniformă va determina băncile să fie mai prudente în fața riscurilor și va preveni apariția unor turbulențe precum cele cauzate în ultimul an de pierderile suportate de investitorii și deponenții băncilor din Spania și Cipru, scrie The Wall Street Journal.

Depozitele mai mici de 100.000 de euro vor fi întotdeauna protejate

Miniștrii au stabilit ieri că depozitele mai mici de 100.000 de euro - limita garantării în UE - vor fi întotdeauna protejate, în timp ce com­paniile mici și mijlocii și persoanele fizice cu depozite mai mari vor suporta pier­deri doar în cazurile grave și după ce acțio­narii și creditorii și-au plătit contribuția. Statele vor avea o oarecare flexibilitate în a decide când și cum vor fi obligați creditorii să suporte pierderi, notează agenția Thomson Reuters. Ca un strat suplimentar de protecție pentru plătitorii de taxe, guvernele trebuie să înceapă să constru­iască cu banii băncilor fonduri speciale care să finanțeze bailou­turile sau falimentele instituțiilor bancare (fonduri de salvare sau de rezoluție - n.red.).

Pierderile la care sunt forțați acționarii, creditorii și deponenții pot ajunge la 8% din totalul pasivelor băncii. Doar după acest prim pas guvernul poate interveni cu un bailout finanțat de fondurile de salvare sau de la buget. Dar acesta nu poate depăși 5% din pasivul băncii.

Statele vor putea prelua participații la bănci

Regulile le dau în mod clar statelor dreptul de a prelua, plătind cu bani de la buget, participații la băncile falimentare, dar numai în „circumstanțe extraordinare“ și dacă această măsură este considerată esen­țială pentru menținerea stabilității siste­mului bancar și prevenirea contaminării, potrivit EUobserver. Astfel de excepții sunt supuse aprobării Comisiei Europene.

Ministrul suedez de finanțe Anders Borg apreciază că acordul le oferă statelor posibilitatea de a lua participații la cele mai mari bănci ale lor.

„Este un grad rezonabil de flexibilitate în privința consolidării capitalului băncilor“, a afirmat Borg.

Negocierile reprezintă un compromis între propunerea unui grup de state condus de Franța, Suedia și Marea Britanie ca autoritățile naționale să aibă suficientă autonomie pentru a decide dacă și cum să salveze băncile și ideea altor țări, printre care Germania, Finlanda și Olanda, de a avea reguli standard la nivelul UE.

ESM va putea recapitaliza direct băncile, dar doar pentru protejarea depozitelor

Ministrul francez de finanțe Pierre Moscovici susține că guvernul său a obținut „ce a vrut“ de la negocieri asigurându-se că fondul permanent de bailout al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate (ESM), va fi putea fi folosit pentru reca­pitalizarea directă a băncilor din zona euro.

La fond se poate apela doar pentru protejarea deponenților, și nu a acționarilor sau creditorilor băncilor și numai dacă guvernele naționale au rămas fără bani. „Nu ar fi fost coerent ca pe de o parte să stabilești un mecanism direct de recapitalizare prin ESM, iar pe de alta să excluzi ESM din jocul flexibilității“, a spus Moscovici. Săptămâna trecută miniștrii de finanțe din zona euro au convenit să aloce 60 miliarde euro din fondurile ESM pentru recapi­talizarea directă a băncilor. Statele bogate precum Germania și Finlanda au depus eforturi mari pentru a face cât mai dificil posibil pentru statele mai sărace să acceseze fondul de salvare. Acordul la care au ajuns miniștrii este descris de presă ca fiind „un efort de căpătâi pentru consolidarea baricadelor naționale peticite ridicate în calea falimentelor bancare“ (Financial Times) sau o înțelegere care dă „credibilitate nouă“ eforturilor Europei pentru construirea unei uniuni bancare (Associated Press).

Ministrul german de finanțe Wolfgang Schaeuble, mentorul cancelarului Angela Merkel, descrie rezultatul negocierilor ca fiind „un pas important“ în construirea unei uniuni bancare în zona euro.

Guvernele vor negocia noile reguli cu membrii Parlamentului European. Acestea ar trebui să intre în vigoare până în 2018.

Însă una dintre cele mai spinoase probleme privind uniunea bancară, aceea dacă o autoritate unică – „călăul“ - sau sta­tele vor decide restructurarea sau închiderea unei bănci, nu a fost rezolvată. Germania nu va permite, probabil, nicio decizie înainte de alegerile din septembrie, prin care cancelarul Angela Merkel vrea să obțină un nou mandat de cancelar.

Ce spun miniștrii de finanțe despre noile reguli de bailout bancar

Jeroen Dijsselbloem

, președintele Eurogroup: „Este o mutare majoră de la mijloacele publice, de la banii plătitorilor de taxe, înapoi la chiar sistemul financiar care de acum va deveni într-o măsură foarte mare responsabil cu rezolvarea propriilor probleme“.

Wolfgang Schaeuble

, ministrul german de finanțe: „Discuțiile au fost lungi, chiar dificile și intense. Este un pas important. Progresăm pas cu pas“.

Michael Nooan,

ministrul irlandez de finanțe: „Bail-in (implicarea acționarilor, creditorilor și deponenților) este de acum regula. Regulile pun capăt hazardului moral consfințind că băncile vor avea de suferit înainte ca guvernul să ajute. Este o schimbare revoluționară în modul în care băncile sunt tratate“.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 28.06.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru