Doar la șapte ghișee din 52 se face check-in în noul terminal. Pasagerii: „Nu există indicatoare, stăm la cozi în aeroport, iar prețurile sunt îngrozitoare“

În noul terminal de plecări de la aeroportul Henri Coandă (Otopeni) 45 de ghișee de check-in din cele 52 erau nefuncționale miercuri la prânz, deși zeci de pasageri așteaptau la mai multe cozi să își facă check-inul pentru zborul rezervat și să își lase bagajele.

Coadă se formase și în zona de securitate amenajată în noul terminal, care aduna atât fluxul de pasageri ce finaliza check-inul la cele șapte ghișee funcționale din acest terminal, cât și pe cel din vechiul terminal, unde fac în continuare check-inul aproape toate companiile aeriene ce operează de pe Otopeni.

Controlul de securitate nu se mai face în vechiul terminal, deși aparent continuă să existe facilitățile pentru această procedură.

Singurele companii care s-au mutat cu check-inul în noul terminal, ce se întinde pe o suprafață de 20.000 de metri pătrați și în care s-au investit 52 mil. euro, sunt cele din grupul Lufthansa (Lufthansa, Austrian Airlines, Swiss). Deși pe noul terminal se găsesc și porțile de îmbarcare unde trebuie să ajungă persoanele care circulă pe curse interne Tarom, pasagerii sunt obligați să treacă mai întâi prin vechiul terminal pentru check-in (Tarom continuă să facă de aici check-inul) și apoi să meargă în noul terminal pentru securitate și îmbarcare. Astfel timpul de trecere prin toate aceste proceduri crește, cei mai mulți pasageri arătându-se dezorientați în aeroport.

S-au investit 52 mil. euro pentru descongestionarea traficului.„Nu înțeleg de ce se face coadă“

„Am ajuns cu două ore și jumătate mai devreme la aeroport, m-am plimbat și am venit aici (în noul terminal-n.red.) să mă așez la coadă. Nu înțeleg de ce se face coadă. Cred că ar fi bine să fie o persoană care să ne ghideze, să știm la care dintre ghișee ne așezăm“, a spus Trivunac Ana din Serbia, care aștepta să își facă check-inul pentru un zbor spre Viena. Vizita ei în interes de business în București a durat trei zile.

Noul terminal de plecări de pe Otopeni, realizat pentru descongestio­narea traficului este funcțional din noiembrie anul trecut. Acesta a adăugat 52 de ghișee noi de check-in și opt porți de îmbarcare.

Este nevoie de mai multe indicatoare

„După ce am făcut check-inul pentru zborul spre Amsterdam în celălalt terminal (vechi-n.red.), nu știam în ce direcție să mergem pentru controlul de securitate, nu am văzut niciun indicator. Cineva ne-a spus că trebuie să ajungem în acest terminal. Cred că este nevoie de mai multe indicatoare“, a spus Patricia din Olanda, venită în vacanță pentru trei zile în București, cu soțul ei și cele două fiice.

„Ne place aeroportul, dar ar fi bine să existe mai multe panouri cu zonele principale. Ne-a plăcut și Bucureștiul, este un mix între vechi, cu amprenta comunismului, și nou. Nu este un oraș scump, doar pe strada Lipscani mi s-a părut că sunt prețuri similare cu cele din Olanda“, a spus Eric, soțul Patriciei.

Deși în aeroport există indicatoare care arată unde se găsesc ghișeele de check-in  1-52 (din vechiul terminal) și 53-104 (din noul terminal), dar și indicatoare care arată direcția spre porțile de îmbarcare (5-57 spre stânga) și (2-43 spre dreapta), ZF nu a văzut niciun indicator pentru zona de control.

„Am făcut check-inul online, avem bagaje de mână, deci vrem să trecem prin controlul de securitate și să ajungem la porți. Am întrebat trei persoane până să ajungem aici. Este haos“, a spus Diana, masterand, care avea un zbor spre Roma cu prietenul ei.

„Nu am găsit scaune pe care să ne așezăm“

Și Liuța și Adrian Baban așteptau să treacă de controlul de securitate, pentru un zbor spre  Frankfurt.

„Mergem în vacanță în Norvegia, avem escală la Frankfurt. Am ajuns mai devreme în aeroport și am mâncat sandwich-urile pe care le pregătisem afară pentru că nu am găsit niciun scaun în noul terminal. Cred că ar fi bine să existe mai multe bănci pe care să stea pasagerii aici. La terasele din aeroport este exclus să mănânci mâncarea de aca­să, iar de cumpărat nici nu ne gândim“, a spus Liuța, de profesie inginer.

Prețuri „îngrozitoare“ la restaurantele din aeroport

În aeroport, o cafea costă 13 -15 lei,  o apă plată la jumătate de litru se vinde cu 10 lei, un croissant tot cu 10 lei, iar un un sandwich ajunge și la 28 de lei. În noul terminal funcționează două magazine cu alimente.

„Prețurile din aeroport sunt îngrozitoare. O apă 10 lei este ca în celelalte aeroporturi din străinătate, doar că noi nu avem salariile lor“, a spus Elena, 25 de ani, care se pregătea să plece cu prietena ei în Dubai.

Julie din Australia, venită pentru două zile în București cu soțul ei  (angajat la o firmă de gaze și petrol) la o întâlnire de afaceri se pregătea să își cumpere ceva de mâncare de la un magazin din terminalul nou al aeroportului.

„Am mâncat și în oraș (București - n.red.), dar prețurile din aeroport sunt chiar similare cu cele din Australia. Le găsesc foarte mari comparativ cu cele din oraș.“ Ea se pregătea pentru un zbor spre Berlin.

Un angajat de la Eat &Lunch;, un magazin din noul terminal, spune că au clienți care stau la mese pentru a mânca sau a bea ceva, însă  „depinde mult și de zi“.

Ce spune președintele aeroportului

„Signalistica din aeroport este o  problemă care trebuie îmbunătățită și la care lucrăm, la fel și la benzile de securitate (pe care sunt puse bagajele - n.red.). Sunt de două -trei ori pe săptămână în aeroport și știu care sunt problemele. Directorul general, Liviu Radu, are o listă de priorități“, a spus Radu Merica, președintele Companiei Naționale de Aeroporturi București, ce administrează aeroporturile din Otopeni și Băneasa.

Întrebat de ZF ce măsuri a luat de la venirea la conducere (aprilie anul acesta), Merica a spus: „Am reușit să nor­malizăm situația cu taxiurile, este o luptă continuă, am diminuat fenomenul taximetriștilor pirați“. Reorganizarea taxiurilor s-a făcut însă în februarie, ulterior au fost aduse constat îmbu­nătățiri.

El a mai menționat la măsuri scăderea costurilor și eficientizarea opera­țiu­nilor, făra a preciza despre ce reducere a costu­rilor este vorba. Merica a mai precizat că are în atenție și creșterea veniturilor prin atragerea de noi companii aeriene pe aeroport, care pot susține și dezvoltarea turismului românesc.

„Rezultatele se vor vedea la șase luni de activitate (septembrie - n.red.), cine spune că are rezultate de pe o zi pe alta se laudă.“ Întrebat de ZF cum i se par prețurile alimentelor și băuturilor de la magazinele din aeroport, de care pasagerii găsiți de ZF se plângeau, Merica a spus „eu sunt client al aeroportului și sunt revoltat de prețuri. Nu este o atitudine corectă de business ca atunci când ai monopol (Alpha Rocas - n.red.) să pui prețuri ca în Amsterdam“. Deși Compania Națională de Aeroporturi București deține 4,9% din acțiunile companiei Alpha Rocas, pachetul majoritar fiind deținut de Alpha Flight Group Limited, Merica spune că aeroportul nu poate influența cu nimic prețurile.

„Așa cum au fost făcute contractele, aeroportul nu poate influența prețurile. Din nefericire este o situație mai neobișnuită. Eu ca și client al aeropor­tului nu sunt satisfăcut, dar este vorba de niște contracte.“

Întrebat de ZF ce salariu are în calitate de președinte, Merica nu a oferit un răspuns concret, ci a spus că „va discuta la ședința consiliului de admi­nistrație dacă vor fi făcute publice salariile“.

Noul terminal operează sub capacitatea pe care o are

Noul terminal, proiectat pentru a răspunde cerințelor impuse de aderarea României la spațiul Schengen, are o capacitate de 1.200 de pasageri pe oră, dar funcționează la sub jumătate din această capacitate, potrivit lui Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al aeroportului, pentru că încă mai este de lucru la procesarea automată a bagajelor în această zonă. Proiectul terminalului de plecări face parte din faza a treia a programului de dezvoltare și modernizare a Aeroportului Inter­național Henri Coandă, iar fondurile au fost asigurate din sursele proprii ale Companiei Naționale de Aeroporturi București (CNAB).

În primele trei luni din acest an, aeroportul din Otopeni a avut 1,5 milioane de pasageri. În total, cele două aeroporturi (din Otopeni și Băneasa) au avut un trafic de 7 milioane de pasageri anul trecut.

Echipa de management privat responsabilă de Aeroportul Henri Coandă (Otopeni)

În aprilie anul acesta, aeroporturile au trecut sub management privat. Radu Merica, un executiv care a ocupat funcțiile de CEO al Țiriac Holdings și de președinte al Camerei de Comerț Româno-Germane, a fost numit președinte al consiliului de administrație al CNAB. Merica este și general manager al companiei Recuperare Ecologică și Reciclare (RER Group) în România și președinte al Aircraft Owners and Pilots Associations (AOPA România). În funcția de director general al companiei a fost numit Liviu Radu, fost secretar de stat în Ministerul de Interne (în perioada 2005-2008, când a fost însărcinat cu reforma administrației publice) și lector universitar doctor la catedra de Administrație Publică în cadrul Universității Babeș-Bolyai, potrivit CV-ului de pe site-ul universității. El este în prezent și președintele consiliului de administrație al CFR Marfă.

Din consiliul de administrație al acestei com­panii mai fac parte Adrian Cighi (vice­președinte al Franklin Templeton Investment, administratorul Fondului Proprietatea), Bogdan Găurean (fost director general adjunct al Registrului Comerțului) care are un venit de 1.200 de euro pe lună pentru această poziție (potrivit declarației de avere completată pe 17 mai 2013 și publicată pe site-ul companiei) și Marius Bodea (membru PNL, fost prefect al județului Iași). Membrii noii conduceri au fost aleși de reprezentanții Ministerului Transporturilor ca urmare a listelor de propuneri venite din partea consorțiului de consultanți mandatați să se ocupe de recrutare: firma de audit și con­sultanță PwC, headhunterul George Butunoiu și avocații de la David și Baias. Anul trecut, CNAB a avut o cifră de afaceri de 555 mil. lei (125 mil. euro), în creștere cu 17% în lei față de anul anterior, iar profitul brut a fost de 67,9 mil. lei (15 mil. euro), similar cu cel din 2011, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Mirabela Tiron