
Decizia, care vine la câteva zile după intrarea Croației în Uniunea Europeană, va alarma probabil autoritățile de la Bruxelles, scrie Business New Europe. Hotărârea privește subsidiarele a opt bănci, dintre are doar două nu sunt din zona euro.
„Francul elvețian nu este stabil și aceasta ar fi trebuit spus în mod clar. Băncile au obligația de a explica riscurile clienților. Bănciile nu au acționat cu bună credință“, a motivat decizia curții judecătorul Radovan Dobronic. Analiștii apreciază că hotărârea ar putea costa băncile până la un miliard de euro. Instanța a decis, de asemenea, că băncile trebuie să să stabilească dobânzi fixe și să facă reducerea principalului în funcție de rata de schimb la care a fost încheiat contractul. Peste 100.000 de persoane din Croația au contractat credite în franci elvețieni, din care aproape trei sferturi au fost pentru achiziția de locuințe. Majoritatea băncilor au încetat să mai acorde credite în franci elvețieni în 2008, notează AFP.
Procesul a fost deschis de un grup de protecție a consumatorului în numele a 100.000 de persoane care au contractat în ultimul deceniu credite fie denominate, fie indexate în franci elvețieni, potrivit agenției Thomson Reuters.
Instanța a argumentat că băncile nu au explicat clar clienților riscurile asociate cu împrumuturile în valută și cu ratele de dovândă variabile.„Ce s-a făcut a fost împotriva legii protecției consumatorului. Un astfel de comportament din partea băncilor este interzis în viitor“, a spus judecătorul. Decizia poate fi atacată cu apel.
Băncile implicate sunt Zagrebacka Banka și Privredna Banka deținute de Unicredit și Intesa Sanpaolo din Italia, Erste, Raiffeisen și Hypo Bank din Austria, OTP din Ungaria, Splitska Banka controlată de Societe Generale și subsidiara locală a grupului rus Sberbank, deținut de stat.
Creditele în franci elvețieni sunt o problemă în Europa de Est
Povestea croată este una comună în Europa Centrală și de Est. Cu probleme asemănătoare legate de creditele ipotecare în franci elvețieni contractate în anii de boom economic se confruntă Polonia și Ungaria. În Croația, creditele denominate sau indexate în franci elvețieni au o valoare de 25 miliarde kuna (3,3 miliarde euro), sumă echivalentă cu 10% din împrumuturile totale din sectorul bancar, potrivit IHS Global Insight. Ponderea era de aproape 20% în 2007-08, când populația s-a grăbit să profite de francul slab și de forța monedelor economiilor emergente. Problemele au început odată cu criza economică și financiară globală, când francul a fost căutat de investitori deoarece vedeau în el un activ sigur în timp de criză. Între 2008 și 2011 kuna s-a depreciat cu 40% față de francul elvețian. Băncile au majorat dobânzile citând costurile mai mari ale capitalului și dobânzile de pe piețele de finanțare. În aceste condiții, dobânzile pentru debitorii croați au crescut în medie cu 50%, ducându-i pe mulți în imposibilitate de plată.
În Ungaria, autoritățile au forțat băncile să aplice scheme asemănătoare de transformare a creditelor în monedă străină pentru a reduce povara datoriilor care apasă pe populație. Budapesta a introdus, de asemenea, taxe suplimentare în sectorul bancar, pe care-l acuză că nu susține activ economia prin finanțare, ceea ce a adus Ungaria în conflict cu Bruxellesul.
În România ponderea creditelor în franci elvețieni în totalul împrumuturilor în valută acordate populației este de 8%.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 08.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu