Al treilea bailout pentru Grecia prinde contur: Atena vrea încă zece miliarde de euro, dar fără condiții de austeritate

Grecia ar putea avea nevoie de un ajutor suplimentar de zece miliarde de euro de la partenerii din zona euro, dar nu se așteaptă ca împrumutului să-i fie atașate noi condiții de austeritate, a afirmat ministrul grec de fi­nanțe Yannis Stournaras pentru o publi­ca­ție elenă. El dă astfel contur celui de-al treilea pa­chet de bailout destinat Greciei, o eco­nomie împotmolită de șase ani în recesiune și salvată de două ori de la faliment cu îm­prumuturi externe de 240 de miliarde de euro. „Dacă Grecia ar avea nevoie de sprijin supli­mentar, acesta ar fi de aproximativ zece mi­liarde de euro, mult mai mic decât pro­gramele anterioare“, a spus Stournaras pen­tru publicația Proto Thema, preluată de Thomson Reuters.

Economia elenă a supraviețuit cu bauilout-uri de la zona euro și Fondul Mo­ne­tar Internațional, unu acordat în mai 2010 și unu stabilit în februarie 2012. Orice alt bailout ar veni „fără condiții noi“ deoarece Grecia și-a asumat deja angajamente de aus­te­ritate până în 2016, a menționat ministrul, adău­gând că „nu se pune problema“ unui nou haircut al datoriei țării. În 2012, datoria Greciei față de creditorii privați a fost redusă cu 107 miliarde euro.

Atena are în față un deficit de finanțare de 11 mld. euro pentru perioada 2014-2015 în condițiile în care actualul pro­gram de bailout se încheie în prima jumătate a anului viitor iar partenerii din zona euro au promis că vor ajuta țara până când aceasta va reuși să se finanțeze sustenabil de pe piețele externe.

Ministrul german de finanțe a stârnit con­troverse spunând că Atena va avea nevoie de un nou ajutor după 2014, dar într-un interviu acordat vineri a indicat că sumele im­plicate vor fi „mult mai mici decât cele anterioare“.

Comentariile ministrului, mâna dreaptă a cancelarului Angela Merkel, vin într-o pe­rioadă delicată pentru partidul său deoarece Germania în septembrie va trece prin ale­geri generale. Germania este cea mai mare economie europeană și până acum țara cu cele mai mari contribuții la progra­me­le de asistență ale țărilor din zona euro lo­vite de criză. Electoratul german se teme că orice alt bailout sau altă ștergere a da­toriilor va avea ca efect creșterea taxelor și reducerea puterii lor de cumpărare.

Duminică, Merkel a respins hotărât o nouă ștergere a datoriilor Greciei, dar a lăsat deschisă opțiunea unui ajutor suplimentar.

„Haircut-ul ar putea declanșa un efect de domino al incertitudinii care ar tăia apetitul investitorilor privați pentru afaceri în zona euro“, a spus ea într-un interviu acordat revistei Focus.

Pentru a face pe placul creditorilor inter­na­ționali, guvernul Greciei a aprobat ieri transferarea a 12.500 de funcționari, până la sfârșitul lunii septembrie, pentru restruc­tu­ra­rea sectorului public în vederea reducerii cos­turilor, măsurile provocând noi nemul­țu­miri sociale, potrivit AFP.

„Am aprobat deciziile finale pentru ca țara să poată respecta calendarul stabilit cu troica UE-BCE-FMI și să transferăm 12.500 de funcționari până la sfârșitul lunii sep­tem­brie“, a declarat Kyriakos Mitso­ta­kis, minis­trul Reformei și Adminis­trației Pu­blice, la sfâr­șitul unei reuniuni intermi­nisteriale con­dusă de premierul Antonis Samaras.

Grecia s-a angajat în fața creditorilor in­ter­naționali să transfere în total 25.000 de func­ționari pe alte posturi bugetare până la sfâr­șitul acestui an și să concedieze în aceeași pe­rioadă 4.000 de persoane, în vederea redu­ce­rii cheltuielilor publice. La sfârșitul lunii iu­lie, guvernul a trans­ferat 4.000 de funcțio­nari, care fac parte din nu­mărul total de 12.500, cei mai mulți în sectorul educației.

Grecia ar putea reveni pe piețele de finanțare anul viitor

Grecia ar putea reveni pe piețele de finanțare pentru a tatona terenul în a doua jumătate a anului viitor dacă economia țării începe să crească în primul semestru și înregistrează surplus bugetar primar, a declarat ministrul grec de finanțe Yannis Stournaras (

foto

) pentru o publicație germană.

„Acesta ar fi un mare succes care ne-ar permite să testăm piața cu o nouă emisiune de obligațiuni în a doua jumătate a anului 2014“, a spus Stournaras într-un interviu acordat Handelsblatt.

Întrebat dacă suma licitată ar putea fi cuprinsă între trei și cinci miliarde de euro, ministrul a răspuns că emisiunea ar putea fi chiar mai mică.

El a asigurat că Grecia nu are nevoie de o nouă ștergere a datoriilor doarece își poate reduce povara prin alte mijloace, precum condiții mai relaxate pentru actualul program de bailout.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.08.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru