Institutul pentru Politici Publice (IPP) propune ca absorbția de fonduri europene în perioada 2014-2020, sume negociate în prezent cu Comisia Europeană, să pornească de la o abordare centralizată a strategiei de proiecte, gestionată de Ministerul Dezvoltării cu un ministru susținut transpartinic, iar jumătate din fondurile alocate să meargă spre proiecte majore de interes național, în contextul în care absorbția redusă a fondurilor europene în perioada 2007-2013 a determinat o scădere cu 7 mld. a sumelor alocate.„Mai sunt doar 4 luni până la intrarea oficială în perioada noului exercițiu financiar și România încă nu a finalizat un draft coerent de Acord de parteneriat cu Comisia Europeană, care să stabilească în mod clar prioritățile investiționale pentru care se vor acorda cele aproape 40 de miliarde de euro în următorii 7 ani“, scriu reprezentanții institutului într-un comunicat de presă.
În perioada 2007 – 2013, România a avut la dispoziție aproape 20 mld. euro, bani europeni, prin intermediul a șapte programe operaționale. Până la sfârșitul lunii iunie, Comisia Europeană făcuse rambursări de 3,67 mld. euro, echivalentul unei rate de absorbție de doar 19%.
„Mare parte din acest eșec este tributar lipsei acute de viziune de dezvoltare din perioada de programare, calității slabe a proiectelor și birocrației excesive, cauze pentru care vom pierde cel puțin 7 miliarde de euro – echivalentul a peste jumătate din acordul stand by cu FMI – din cele aproape 33 de miliarde alocate pentru 2007 – 2013“, mai scrie în documentul IPP.
Până la sfârșitul anului, guvernul ar trebui să atragă 2,83 mld. euro din fonduri europene, pentru a evita pierderea unor sume prin procesul dezangajării, potrivit unor declarații recente date ZF de Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene.
IPP propune stabilirea unui mandat politic pentru Ministerul Dezvoltării, care să integreze strategiile sectoriale într-o unică Strategie Națională de Dezvoltare. Ministerul ar fi condus de o persoană susținută transpartinic, cu viziune pe termen lung. În același context, al doilea pas recomandat de IPP este un consens al tuturor forțelor politice asupra unui aranjament instituțional funcțional pentru managementul fondurilor europene.
Celelalte trei propuneri ale IPP se referă la dezvoltarea unui portofoliu de proiecte majore care să acopere cel puțin jumătate din fondurile europene alocate, sprijinirea beneficiarilor prin asistență tehnică și audit, concomitent cu unificarea activităților de control asupra fondurilor europene, și existența unui buget unic pentru investițiile cuprinse în Strategia Națională de Dezvoltare.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.08.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu