Revenirea cererii interne va ajuta economia Ungariei să crească cu 2,6% anul viitor, față de un avans de 0,4% anul acesta<br/>, estimează analiștii băncii americane Bank of America Merrill Lynch. Prognoza este mai optimistă chiar decât cea a guvernului, care în primăvară are de înfruntat alegeri generale. „Încrederea consumatorilor crește rapid, mai ales în Ungaria și Cehia, în condițiile în care perspectivele de viitor ale gospodăriilor se îmbunătățesc. Consumatorii din Ungaria semnalizează cea mai puternică dorință de a cheltui mai mult“, scrie analistul Raffaella Tenconi. Ea notează că, deși sectorul privat din Ungaria încă nu creează noi locuri de muncă, programele prin care guvernul încearcă să reducă riscul șomajului pe termen lung „par că funcționează“.
Bogdan Cojocaru
Criza i-a determinat pe liderii din Europa de Vest să renunțe la tradiționalele vacanțe prelungite de vară, politicienii optând în această perioadă pentru repausuri de scurtă durată
, petrecute aproape de capitale, cu telefonul și laptopul la îndemână. Președintele francez François Hollande (foto) și-a luat numai o săptămână de concediu, pe care a petrecut-o într-o vilă deținută de guvern la 20 de minute de Paris. Mai mult, liderul de la Paris le-a cerut miniștrilor să nu se îndepărteze prea mult de capitală în timpul concediului, potrivit Bloomberg. „O perioadă de odihnă fără să vă rupeți de lucru“, le-a recomandat Hollande membrilor Cabinetului. Guvernul francez pregătește pentru luna septembrie un proiect de restructurare a sistemului public de pensii și noi reduceri ale cheltuielilor publice. În Italia, premierul Enrico Letta a dat asigurări că fie el, fie vicepremierul va fi prezent la Roma pe toată durata lunii august. La Atena, premierul Antonis Samaras și-a luat un concediu de numai patru zile în această vară, pe care l-a întrerupt pentru a-l demite pe șeful fondului de privatizare a activelor statului, nemulțumit de rezultatele instituției. Cancelarul german Angela Merkel a optat în această vară pentru două săptămâni și jumătate de concediu, petrecute însă acasă și în Alpii italieni, la o oră de zbor de Berlin.
Vlad Popescu
Piața globală a obligațiunilor corporative s-a înjumătățit în luna august față de perioada corespunzătoare a anului trecut
, la minimul ultimilor cinci ani, companiile preferând să amâne planurile de finanțare, descurajate de creșterea randamentului titlurilor de trezorerie americane, potrivit Financial Times. Companiile cu rating de credit recomandat investițiilor pe termen lung („investment grade“) au atras de la începutul lunii august numai 61 miliarde de dolari prin emisiuni de obligațiuni, cel mai scăzut nivel din 2008, față de peste 121 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului trecut. Declinul este o consecință a semnalelor transmise de Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) privind reducerea programului de relaxare cantitativă începând din luna septembrie. Programul presupune preluarea de obligațiuni din piață de către banca centrală în cuantum de 85 miliarde de dolari pe lună. Președintele băncii centrale a SUA Ben Bernanke a anunțat încă din luna mai primele detalii legate de reducerea programului. De atunci, randamentul titlurilor de trezorerie americane cu maturitatea la 10 ani a crescut la peste 2,9%, față de 1,61% la începutul lunii mai. Creșterea randamentului obligațiunilor reduce valoarea acestora, astfel că investitorii caută să acopere pierderile generate de schimbarea de strategie a Fed.
Vlad Popescu
Ministrul german de externe Guido Westerwelle a afirmat luni că țara sa ar aproba o eventuală „acțiune“ a comunității internaționale în cazul în care ar fi confirmată folosirea de arme chimice în Siria,
scrie AFP. „Folosirea unor arme chimice de distrugere în masă ar reprezenta o crimă împotriva civilizației. Dacă o asemenea folosire este confirmată, comunitatea internațională trebuie să acționeze. Atunci Germania va face parte din rândul celor care sprijină consecințele“, a declarat Westerwelle, în cadrul conferinței anuale a ambasadorilor germani, la Berlin. „În această perspectivă, suntem în relații strânse cu Națiunile Unite și aliații noștri“, a adăugat el, fără să precizeze natura scenariilor de acțiune luate în calcul. Regimul lui Bashar al-Assad a fost acuzat săptămâna trecută de către opoziția siriană că a efectuat un atac cu arme chimice în apropiere de Damasc care s-ar fi soldat cu moartea a sute de persoane. Experți ONU trebuie să înceapă să ancheteze luni în locurile acestui presupus atac, după ce au obținut aprobare din partea regimului, considerată prea tardivă de către occidentali, care studiază angajarea într-o acțiune militară.
Gaidau Ion
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.08.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu