Merkel le spune germanilor că dacă o aleg pe ea vor avea un viitor sigur în zona euro, iar dacă aleg opoziția vor plăti datoriile altora

Germanii vor decide duminică între un euro stabil în viitor și punerea în comun a datoriilor din zona euro, a declarat cancelarul german Angela Merkel, stabilind astfel clar care este pentru Germania miza celor mai așteptate alegeri din acest an din Europa.

Pentru Europa în sine, scrutinul de duminică, în care nemții vor alege viitorul Germaniei, are o miză uriașă deoarece această țară este principalul motor de creș­­tere al economiei zonei euro și liderul de decizie privind strategia de ieșire din criză. Pentru România, Germania reprezintă cea mai mare piață de export.

„Pentru stabilizarea euro, și aces­ta este unul dintre lucru­rile pe care le veți decide du­mi­nică, există mai multe idei. Noi oferim ajutor dacă primim ceva în schimb“, a explicat Merkel unei mul­țimi de mai multe mii de persoane, dintre care unele fluturau pancarte portocalii pe care se putea citi „Angie“.

Cealaltă idee vine din partea prin­cipa­lu­lui contracandidat al lui Merkel, liderul social-democrat Peer Steinbrueck, și a Parti­dului Verde, care promovează un fond co­mun de dezîndatorare în care „ar fi aruncate la comun toate datoriile“, a spus Merkel. „Din această cauză decizia voastră va hotărî și calea pe care va merge Europa“, a adău­gat cancelarul.

Merkel, la putere din 2005, încearcă să câștige cel de al treilea mandat mizând pe ho­tă­rârea cu care a condus economia și pe in­sis­tența pe reforme în schimbul ajutării sta­­telor cel mai dur lovite de criza care a în­ce­put în Grecia în 2009 și s-a răspândit în Ir­lan­da, Portugalia, Spania și Cipru arun­când zona euro în recesiune, scrie Bloom­berg. Imaginea ei de politician care conduce țara cu o mână sigură s-a accentuat zilele trecute în condițiile în care indicele încrede­rii investitorilor în economie a urcat la ma­xi­mul ultimilor trei ani, iar indicele Dax, al bur­sei de la Frankfurt, a atins niveluri record.

Mesajul tranșant al lui Merkel ascunde însă și o parte întunecată, aceea că probleme ma­jore ale zonei euro și Europei au rămas nerezolvate. Criticii spun chiar că pentru a nu-și deforma imaginea în ochii electora­tu­lui, Merkel a amânat luarea deciziilor până după alegeri, scrie The Wall Street Journal. Un desen satiric publicat de revista L’espresso ilustrează cel mai bine această situație, scrie The Wall Street Journal. În de­sen, un copil spune: „Tată, am nevoie la toaletă“. „Sst!“, răspunde părintele, „Ține-te până după alegerile din Germania.“

Eterna problemă, Grecia

Una dintre problemele evidente este Grecia, a cărei capacitate de a a-și asigura fi­nan­țare continuă este esențială pentru ră­mâ­nerea acestei țări în zona zona euro. Experi­mentul din Grecia va determina dacă Portu­ga­lia și alte țări pot urma aceeași cale. Mai puțin cunoscut este că solvabilitatea Greciei are consecințe majore pentru Ger­ma­nia. În ul­ti­mul timp FMI stârnește va­luri pu­nând sub sem­nul îndoielii capacita­tea sta­tului elen de a-și onora plățile - cel mai re­cent prin antici­pa­rea deschiderii unui deficit de finanțare în au­gust anul viitor. Regulile FMI interzic insti­tu­ției să crediteze ță­rile pentru care antici­pea­ză deficit de fi­nan­țare în urmă­toa­rele 12 luni. Următoa­rea analiză a FMI privind situația din Grecia va fi pu­blicată pe 29 septembrie, la doar o săp­tă­mână după ale­ge­rile din Ger­ma­nia. În ana­liza din iulie se arată că până la această da­tă va trebui iden­tifi­cate surse noi de finan­țare. Însă orice în­târ­ziere în formarea unui nou guvern la Berlin va face acest lucru im­po­sibil, iar întâr­zie­rile și luptele politice par tot mai pro­ba­bile, scrie Forbes. Minis­trul de finanțe Wolf­gang Schaeuble a arun­cat deja în presă ideea unui al treilea bailout pentru statul elen. Apoi, în lipsa finanțării de la FMI, sarcina aju­tării Greciei va rămâ­ne în seama zonei eu­ro, iar până în prezent Ger­mania a fost statul cu cele mai mari con­tri­buții. Iar nemții sunt reti­cenți să chel­tu­iască mai mult pentru a-și sal­va colegii europeni.

Portugalia, un elev silitor cu o pată pe carnet

Principalele campanii de partid au evi­tat, în general, discuțiile privind afacerile in­ter­­na­țio­nale, dar partidul eurosceptic Alter­nativa pentru Germania, nou venit pe scena po­litică, parte să profite în sondaje după ce Schaeuble a admis luna trecută că Grecia va avea nevoie de mai mult ajutor. Un sondaj al Allensbach arată că 8% dintre alegătorii germani „se gândesc“ să voteze cu Alter­na­tiva. Dacă acest partid intră în Bundestag, creș­tin-democrații lui Merkel și aliații din Partidul Liber Democrat ar putea ajunge să nu controleze suficiente locuri în parlament pen­tru a forma o coaliție de guvernare. Eșe­cul ar duce la o perioadă lungă de in­cer­ti­tu­di­ni. În 2005 a fost nevoie de două luni pen­tru a forma „marea coaliție“ cu social-de­mo­crații, acum la guvernare.

Problema unui nou bailout se pune și pen­tru Portugalia, deși economia acestei țări a crescut cu 1,1% în al doilea trimestru, după trei ani de recesiune, notează Financial Times. Guvernul este optimist că anul viitor vor transforma primul pachet de bailout, de 78 miliarde euro, într-o simplă linie de credit cu care să se ajute pentru a reintra pe piețele inter­na­­ționale de finanțare. Dar costurile de fi­nan­­țare ale țării au rămas ridicate, în parte din cauza crizei guvernamentale din iulie, iar ofi­­ciali de rang înalt ai creditorilor inter­na­țio­nali consideră că un al doilea bailout este iminent.

Pericole ascunse

De asemenea, în fundal pândesc deci­zi­ile îndelung așteptate ale Curții Con­sti­tu­țio­nale germane în privința legalității Meca­nis­mului European de Stabilitate, fondul per­ma­nent de bailout al zonei euro, și a achi­zițiilor de obligațiuni făcute de BCE. Aces­tea ar putea limita capacitatea Germaniei de a finanța inițiativele de scoatere din criză a zonei euro.

Uniunea bancară, cel mai ambițios pro­iect al UE de după lansarea euro, este un alt su­biect care va trebui tratat de viitorul gu­vern de la Berlin. Următoarea etapă a aces­tui proiect, crearea unei autorități unice cu pu­terea de a lichida băncile cu probleme, este cea mai importantă inițiativă legislativă de pe agenda UE de anul acesta și a adus-o pe Merkel în opoziție cu BCE și Comisia Eu­ropeană. Cancelarul german nu vrea cen­tra­lizarea puterii fără modificarea tratatului UE.

Transferul puterii suverane și al con­tro­lu­lui financiar sunt comparate ca mag­ni­tu­dine a impactului asupra Europei cu chiar cre­area monedei euro, iar îngrijorările lui Merkel legate de politică și legislație au fost îm­părtășite de un număr semnificativ de mi­niș­tri de finanțe la o reuniune săptămâna trecută.

Disperare în campania electorală

Dacă începutul săptămânii i-a lăsat pe liderii Partidului Liber Democrat – aliați ai cancelarului Angela Merkel – plângând după voturi în urma unei înfrângeri dezastruoase în alegerile regionale din Bavaria, verzii, din opoziție, s-au izbit de trecutul în care au tolerat pedofilia, scrie The Wall Street Journal. În loc să-și popularizeze în campanie mesajele tradiționale ecologiste, liderii verzi sunt forțați să nege că partidul lor nu sprijină relațiile sexuale cu copiii. Scandalul îl are în centru pe principalul candidat al verzilor, Jurgen Trittin (

foto

). El este responsabil cu crearea, în 1980, a unei platforme electorale care cerea, printre altele, dezincriminarea relațiilor sexuale dintre minori și adulți. Platforma a fost scoasă la lumină de Institutul pentru Studierea Democrației din Göttingen. Organizația a fost angajată în mai de Partidul Verde pentru a investiga legăturile partidului cu activiștii pedofili din anii 1980, notează Spiegel.

Cei mai puternici rivali ai lui Merkel, social-democrații, încă încearcă să domolească furorile lăsate în urmă de o copertă a unei reviste în care principalul lor candidat, Peer Steinbrück, face un gest obscen. Fotografia a fost publicată cu acordul lui. În acest context, creștin-democrații cancelarului par o oază de calm, dar și aceștia au probleme. Sondajele de opinie arată că sprijinul pentru ei stagnează la 40%, iar analiștii cred că partidul ar putea pierde voturi.

„Cursa va fi foarte, foarte strânsă. Nu avem voturi să dăm pe degeaba“, a spus Merkel suporterilor ei, sugerând acestora să nu dea din simpatie voturi aliaților liberal-democrați.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.09.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru