Cea mai bogată regiune din Polonia, Mazowieckie, care include capitala Varșovia, este împinsă în pragul falimentului de obligația de a plăti o „taxă de solidaritate”, un ajutor dat de regiunile mai înstărite celor sărace, a declarat trezorierul voievodatului, Marek Miesztalski, citat de publicația Gazeta Wyborcza. Din bugetul anual de trei miliarde de zloți (711 milioane euro), voievodatul Mazowieckie trebuie să plătească în contul taxei de solidaritate 660 de milioane de zloți (156,5 milioane euro), ceea ce face plățile curente aproape imposibile. „Pentru a plăti contribuțiile lunare la bugetul central în iunie, iulie și august a trebuit să ne împrumutăm. Nu mai putem lua încă un împrumut. În acest caz trebuie să ne decidem dacă ne onorăm notele de plată sau dacă plătim taxa de solidaritate”, a spus Miesztalski.
Guvernul Bulgariei
ia în considerare înființarea unei agenții care să gestioneze distribuirea, utilizarea și cultivarea terenurilor aparținând statului, scrie agenția Novinite. În atribuțiile noii instituții ar intra printre altele achizițiile, vânzările și arendarea terenurilor. În prezent, 40% din suprafața deținută de stat este dată în arendă, 10% este pusă la dispoziția instituțiilor academice, în timp ce restul de 50% nu este folosit în niciun fel.
Grecia
ar putea avea nevoie de alte două acorduri de finanțare externă de la creditorii internaționali - UE, FMI și BCE - având în vedere revenirea foarte lentă a economiei dintr-o criză prelungită, a declarat ieri președintele băncii centrale a Belgiei, Luc Coene. Întrebat dacă partenerii din zona euro pregătesc un al treilea pachet de finanțare externă pentru Grecia, Coene a afirmat că va fi nevoie de cel puțin încă un acord. „Este clar că problema grecească nu a ajuns la final. Vom încerca să facem eforturi suplimentare - cu siguranță încă un acord, poate chiar două - și vom vedea cum evoluează situația“, a afirmat oficialul belgian la postul de radio RTBL, preluat de Wall Street Journal. Coene este membru în Consiliul Guvernator al Băncii Centrale Europene. Șeful băncii naționale a Belgiei a adăugat că situația economică a Greciei traversează o perioadă de ameliorare, însă foarte lentă, iar rezolvarea problemelor țării ar putea dura „mult mai mult timp“.
Ford Motor
așteaptă să obțină profit anual în Europa în 2015, în timp ce General Motors (GM) anticipează să elimine pierderile un an mai târziu, scrie Bloomberg. „Am atins nivelul minim. Nu există semne majore de revenire, dar se pare că avem o evoluție liniară“, a declarat la Frankfurt Stephen Odell, șeful operațiunilor din Europa ale Ford. Întrebat de un reporter când va reveni compania la profit în Europa, Odell a menționat anul 2015. Ford și GM, cei mai mari producători auto americani, lucrează să scape de pierderile din Europa, unde piața este în declin de șase ani. În primul semestru, vânzările de vehicule în Europa au scăzut cu 6,7%, la 6,44 milioane unități, potrivit datelor asociației ACEA. Odell a mai spus că Ford va lansa în Europa cel puțin 25 de noi modele în următorii cinci ani, cu 10 mai multe decât anunțase compania în octombrie anul trecut. În trimestrul al doilea, vânzările Ford pe această piață au urcat cu 7%, la 7,6 miliarde de dolari, conferind companiei o cotă de 8,1%, peste cea de 7,6% în aceeași perioadă a anului trecut.
Criza financiară
a costat economia americană între 6.000 de miliarde de dolari și 14.000 de miliarde de dolari, iar pagubele ar putea fi de peste două ori mai mari dacă economia își revine prea lent, potrivit unei estimări a Rezervei Federale (Fed) din Dallas. Printre pagubele pe termen lung aduse economiei SUA, Rezerva Federală identifică șomajul ridicat, precum și oportunitățile pierdute din cauza sprijinirii sectorului financiar cu 12.600 de miliarde de dolari, se arată în analiza băncii centrale, publicată la aproape cinci ani de la prăbușirea Lehman Brothers. „Criza din 2007-2008 a avut un impact negativ foarte puternic asupra activității economice, consumului și avuției financiare. Populația SUA a fost nevoită să suporte și alte costuri, precum cele determinate de consecințele psihologice, pierderea competențelor din cauza șomajului prelungit, oportunitățile economice reduse și intervenția tot mai puternică a statului în activitatea economică“, se arată în raport, citat de CNBC.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.09.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu