Banii ieftini pompați de banca centrală a SUA în piețele financiare, prin achizițiile lunare de titluri de stat, au susținut piața ofertelor publice inițiale de vânzare de acțiuni (IPO-uri) în acest an.„Indicele Bloomberg IPO Index, care este format din toate companiile cu o capitalizare de peste 50 de milioane de dolari care s-au listat în ultimul an, are o creștere de 32,9% de la începutul anului, comparativ cu o creștere de 19,4% pentru indicele S&P; 500. Aceasta reprezintă o supraperformanță semnificativă a IPO-urilor în 2013“, se arată într-o analiză a firmei britanice de brokeraj Bespoke Investment Group.
În prima jumătate a anului, la nivel global s-au derulat 350 de IPO-uri în valoare totală de 69 de miliarde de dolari. Deși numărul este mai mic decât în prima jumătate a lui 2012, când au fost 446 de oferte inițiale, valoarea e în creștere, potrivit statisticilor Ernst & Young.
„Creșterea piețelor de acțiuni, apetitul mai mare al investitorilor pentru risc și valul recent de megatranzacții au un efect de spargere a gheții pentru piață și au determinat un număr mare de anunțuri de listări“, se arată într-un raport din iulie al Ernst & Young.
Recentul anunț al rețelei de socializare Twitter privind intenția de a derula un IPO anul acesta a adus din nou în atenție piața ofertelor primare.
Contextul actual, favorabil listărilor, este o veste bună pentru statul român, care derulează în prezent o ofertă pentru listarea la bursă a 10% din Nuclearelectrica și își propune să lanseze în octombrie oferta publică inițială (IPO) a Romgaz, care ar fi una dintre cele mai mari tranzacții de acest fel din Europa din acest an. Brokerii locali și Bursa de Valori București (BVB) au și ei motive de bucurie, având în vedere că pe lângă listările statului speră să mai aducă pe bursă până la finalul anului cel puțin o companie privată.
Menținerea acestui context favorabil depinde însă și de decizia de politică monetară a Fed, care era așteptată aseară. În cazul în care anunțul Fed confirmă așteptările investitorilor, mediul general ar trebui să devină și mai favorabil piețelor globale de acțiuni. Instituția urma să anunțe aseară debutul restricționării graduale a lichidității ultraieftine (QE3) pe care a oferit-o din toamna anului trecut.
„Există două situații în care piețele, în general, ar fi prinse pe picior greșit: fie o reducere a QE3 mai mare decât ceea ce indică așteptările generale (20 de miliarde de dolari, de pildă, ar fi peste consens), fie nicio reducere și, de asemenea, nicio indicație explicită despre momentul și condițiile debutului retragerii Rezervei Federale din QE3“, consideră Mihai Nichișoiu, analist piețe internaționale în cadrul casei de brokeraj Tradeville.
„La mijlocul spectrului posibilităților se situează ceea ce piețele au integrat deja: o reducere modestă a QE3 (10 - 15 miliarde de dolari) și un semnal ferm despre faptul că următoarele tăieri vor fi condiționate de performanța economiei. În același timp, Rezerva Federală ar trebui să reitereze ideea suprimării dobânzii-cheie pentru o perioadă supraextinsă de timp, sugerând că parametrii macro de care este ancorat acest angajament pot fi reconsiderați“, a mai spus Nichișoiu.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.09.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu