Loteria Română, „mulsă“ an de an de milioane de euro prin management numit politic, se pregătește să încheie un nou contract pentru echipamente de videoloterie (jocurile numite popular păcănele), dat fiind că cel cu grecii de la Intralot și Intracom, semnat pe zece ani, va expira la final de an. Jocurile pe terminalele de videoloterie aduc peste jumătate din veniturile companiei, adică mai mult de 100 de milioane de euro anual, potrivit ultimelor date disponibile.Deși se află sub management privat de câteva luni, ce ar fi trebuit să aducă mai multă transparență, Loteria nu a făcut public modul în care se va face selecția viitorului partener, menționând doar că a „declanșat o procedură de selecție“, sau valoarea contractului, despre care spune doar că „nu va putea fi stabilită cu precizie de la început, întrucât ea este dependentă de mai mulți factori cu caracter variabil“, deși procedura de selecția a fost demarată, și nici nu a făcut public numele companiilor cu care poartă discuții.
„Transparența trebuie să existe în orice companie de stat și la proprietar. Cred că dirijarea continuă să se facă politic și sub management privat“, este de părere Doru Lionăchescu, analist la casa de investiții Capital Partners.
Un raport pe 2010 al Curții de Conturi arăta că Loteria a încheiat în condiții dezavantajoase contracte cu Intralot SA, Intracom SA și Lotrom SA în 2003 pentru un sistem de videoloterie pe o perioadă de 10 ani. Mai mult, anul trecut, Dan Alexandru Ghiță, fostul director general al Loteriei, spunea la preluarea funcției, că grupul de firme grecești Intralot a încasat 460 milioane de lei (104 mil. euro) în intervalul 2007-2011 din contractele cu Loteria, grecii primind 70% din veniturile nete ale companiei.
Loteria: Am declanșat o procedură de selecție pentru videoloterie
„Contractul cu Intracom și Intralot expiră la sfârșitul acestui an, fapt care creează oportunitatea pentru încheierea unui nou contract cu privire la exploatarea jocurilor de tip VLT (videoloterie). Compania a declanșat o procedură de selecție în scopul de a selecta un operator internațional major în domeniul jocurilor de tip VLT și de a stabili un parteneriat în acest domeniu“, au transmis reprezentanții biroului de presă de la Loteria Română.
Întrebați de ZF care va fi valoarea contractului, oficialii Loteriei au spus: „În ceea ce privește valoarea contractului, precizăm că aceasta nu va putea fi stabilită cu precizie de la început, întrucât ea este dependentă de mai mulți factori cu caracter variabil, dintre care cel mai important va fi modul de evoluție a mărimii pieței jocurilor de tip VLT din perioada următoare“.
„Se vor redacta clauze contractuale care să permită tragerea la răspundere a viitorului partener“
Loteria a precizat doar că obiectivul este de a încheia un contract cu o companie „cu reputație și experiență solidă în domeniul organizării jocurilor care intră în domeniul de activitate al Loteriei, în particular al jocurilor de tip videoloterie“.
„Menționăm totodată că ne propunem încheierea unui contract care să asigure un parteneriat în condiții echitabile. Se vor redacta clauze contractuale care să permită tragerea la răspundere a viitorului partener sau, după caz, care să acorde Loteriei Române un mecanism de denunțare a contractului în situația în care contractul nu va fi suficient de profitabil. Vom oferi mai multe detalii în momentul în care procedura de încheiere a contractului va fi finalizată“, a fost răspunsul Loteriei.
Profit mai mic de patru ori decât în 2009
Afacerile Loteriei s-au redus semnificativ în ultimii ani, de la 345 de milioane de euro în 2008 la 227 milioane de euro anul trecut. Profitul a scăzut la 8,2 milioane de euro, de la un nivel de 30 de milioane de euro în 2008 și 35 de milioane de euro în 2009, arată datele de la Ministerul de Finanțe. Spre comparație, Loteria din Ungaria (10 mil. locuitori) a avut un profit de 191 mil. euro, iar cea din Polonia face un profit de 322 mil. euro, potrivit datelor prezentate anul trecut de Dan Alexandru Ghiță. În ianuarie, premierul Victor Ponta declara că vrea la Loterie un profit de 75 mil. euro față de cel de 10 mil. euro pe care îl are în prezent.
Contractul cu grecii de la Intralot care se încheie a fost considerat de Curtea de Conturi dezavantajos pentru Loterie, dar nu a fost singurul în această situație. La începutul anului trecut, Curtea de Conturi a constatat la Loterie prejudicii de circa 90 mil. lei (20 mil. euro), din contracte cu firmele Shelter Security, compania de pază fiind favorizată în câștigarea unei licitații pentru cumpărarea sistemului de securitate și cel cu Form Trade pentru vânzarea de cartele telefonice.
Sub management privat. Șeful Loteriei, un bancher
Adrian Mișu Manolache, fostul director regional corporate al Băncii Comerciale Române, a preluat conducerea Loteriei Române. El îl înlocuiește pe Dan Alexandru Ghiță, numit în iulie anul trecut la venirea guvernului Ponta.
Manolache a fost numit în ședința adunării generale a acționarilor din data de 13 martie anul acesta ca membru al consiliului de administrație (CA), iar în ședința CA din aceeași dată a fost numit în funcția de director general al Loteriei.
Care sunt criteriile ce se iau în calcul în alegerea furnizorului de aparate de videoloterie?
Răspunsul Loteriei:
Experiență relevantă în exploatarea sistemelor de tip videoloterie (VLT) pe o piață reglementată
Numărul de aparate de tip VLT pe care firma le are în exploatare la data formulării ofertei
Numărul de jocuri care pot fi instalate pe aparatele VLT
Capacitatea de adaptabilitate a produsului furnizat de ofertant, în funcție de tipologia locațiilor Loteriei Române
Capacitatea și adaptabilitatea platformei de operare la cerințele de situație
Capacitatea de implementare a sistemelor care pot duce la creșterea vânzărilor (jackpot-uri, sisteme de fidelizare a clienților)
Certificări internaționale deținute de ofertant
Capacitatea de furnizare și implementare a aparatelor și sistemelor VLT, conform cerințelor pieței din România (număr minim lunar de aparate care pot fi furnizate și implementate)
Informațiile furnizate de sistemul tehnic utilizat de firmă și siguranța acestuia
Posibilitatea de stocare a datelor și perioada de stocare
Elementele de siguranță ale sistemului operat de firmă (detectarea fraudelor, siguranța transmisiilor de date, securitatea bazei de date)
Bonitatea financiară și capacitatea firmei de a finanța obiectul parteneriatului Statisticile financiare realizate de sistemul VLT în țările unde firma operează astfel de sistem (media pe aparat, procente de câștiguri)
Portofoliul de clienți ai ofertantului.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.10.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu