Isărescu și-a pierdut răbdarea și a ajutat leul să revină brusc în fața euro

Pozițiile speculative împotriva leului au fost deshash:PGEgaHJlZj0iaHR0cDovL3d3dy5hbnRyZXByZW5vci5zdS8yMDEzLzAxL251LXZhLWZpZS1mcmljYS1hY3Rpb25hdGkuaHRtbCIgdGFyZ2V0PSJfYmxhbmsiPmN1cmFqYXRlPC9hPg==, dar dobânzile ROBOR au luat-o repede în sus.

Dobânzile ROBOR pe termene scurte au sărit ieri pe piața monetară interbancară cu până la un punct procentual, semnalizând posibile intervenții ale BNR pe piața valutară pentru sprijinirea leului care devenise în a doua jumătate a lunii ținta unor poziții adverse.

ROBOR la o lună a urcat de la 1,49% la 2,43%, iar ROBOR la trei luni a revenit la peste 2,4%, în contradicție cu imaginea lichidității abundente care a caracterizat piața în ultima vreme și care fusese alimentată suplimentar de eliberarea de către BNR a 4 mld. lei din rezervele minime obligatorii ale băncilor.

Mișcarea dobânzilor a mers în tandem cu o revenire neașteptată a leului, care a recâștigat într-o singură zi mai bine de un ban la cursul oficial publicat de BNR, paritatea coborând brusc la 4,5085 lei/euro după o perioadă în care părea că se consolidează pe un nou palier de 4,53 lei/euro. Leul s-a întărit în ultimele două zile, în timp ce alte monede din regiune precum forintul și zlotul au rămas sub presiune.

Europa Centrală și de Est resimte într-o doză mai redusă tensiunea care a lovit mari piețe emergente ale lumii și care a determinat băncile centrale din Turcia, India și Africa de Sud să ridice dobânzile pentru a-și proteja monedele.

România ca și alte țări din regiune ar putea fi supuse unui test, urmând a se vedea dacă investitorii sunt dispuși să facă diferențe între o economie și alta, să țină cont de așa-numitele fundamente macroeconomice, ori vor trata din nou mai multe piețe la pachet. BNR și-a bazat exerci­țiul de reducere grăbită a dobânzii-cheie tocmai pe faptul că România poate pune pe masă un proces consolidat de ajustare fiscală, o poziție de cont curent corectată masiv, inflație la minime istorice și o datorie sustenabilă.  Rămâne de văzut dacă investitorii care dețin aproape un sfert din titlurile de stat în lei și euro pe piața locală vor sta să se uite la asemenea argumente sau vor ieși așa cum ies de pe piețe precum Tur­cia, care înregistrează dezechilibre semnificative.

Dobânda-cheie a apucat să coboare la 3,75%, iar analiștii estimau că încă un pas de scădere de un sfert de punct ar fi oricum și ultimul. BNR a indicat că oricum nu ar risca să ducă dobânda prea jos pentru ca apoi să fie nevoită să o ridice înapoi. Contextul extern ar putea determina totuși o temperare a procesului de reducere a rezervelor minime. Aici BNR a semnalat că are un spațiu amplu, însă ar putea apăsa în mod diferit pe pedale.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.01.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Razvan Voican