Lira turcească dărâmă record după record după furtuna financiară declanșată de SUA

Lira turcească, moneda unei țări pe care guvernul are ambiția de a o aduce între primele zece mari economii ale lumii în mai puțin de zece ani, s-a depreciat cu 22% față de dolar în ultimele 12 luni și dărâmă record după record în căderea ei, ceea ce ar putea afecta exporturile României către Turcia prin scumpirea lor. Turcia este cel mai mare „furnizor“ de excedent comercial pentru România.

Lira turcească s-a depreciat ieri la un nou minim față de dolar, de 2,24 de lire pentru un dolar, continuând astfel o cădere accelerată de sugestiile de anul trecut ale Rezervei Federale americane că ar putea începe să retragă treptat programul prin care stimulează cea mai mare economie a lumii și creșterile de pe piețele financiare, potrivit Hurriyet Daily News.

Declinul reflectă neîncrederea investitorilor într-un guvern care se luptă cu alte puteri din stat într-un scandal de corupție care-i șubrezește forța și deficitul de cont curent mare al unei țări dependente de capital străin. Deprecierea s-a amplificat după ce ministrul economiei Nihat Zeybekci a tăiat speranțele că banca centrală va majora, marți, așa cum vor piețele, dobânzile pentru a stopa căderea lirei. Dobânzile mai mari ar duce la majorarea costurilor de finanțare și la încetinirea creșterii economice.

În schimb, banca a încercat până acum să sprijine lira cu intervenții pe piața valutară. Anul trecut instituția a vândut valută echivalentă cu 17,6 miliarde dolari.

Zeybekci a asigurat că principala cauză a prăbușirii lirei sunt riscurile percepute de investitori, și nu factorii economici.

Turcia a ocupat în 2012 locul patru în topul partenerilor la export ai României. Aproape un sfert din exporturile de metale comune, iar aici este inclus fierul vechi, și produse metalurgice ale României merg către Turcia. În 2012, excedentul comercial a atins 621 milioane euro, față de 879 milioane euro cu un an înainte.

„Cele cinci piețe fragile“ sunt pe cale să devină opt, cu includerea Ungariei, Poloniei și a statului Chile

Lista piețelor emergente care ar putea avea de suferit în urma deciziilor marilor bănci centrale de a-și înăspri politicile monetare este mai lungă decât spun majoritatea analiștilor, potrivit Financial Times, care atenționează că s-ar putea repeta degringolada iscată în luna mai a anului trecut, când președintele Rezervei Federale americane Ben Bernanke a anunțat că instituția intenționează să reducă gradual programul de achiziții de obli­gațiuni.

Dacă acomodarea la reducerea stimu­lului economic va fi „haotică“, fluxurile financiare către țările în curs de dezvoltare ar putea să scadă cu până la 80% pentru mai multe luni, a avertizat Banca Mondială.

Țările identificate de FT ca fiind cel mai vulnerabile la retragerea graduală a pro­gramului de achiziții de active al Fed judecând după capacitatea lor de a-și achita împrumuturile pe termen scurt în valută sunt Africa de Sud, Turcia, Brazilia, India, Indonezia, Ungaria, Chile și Polonia.

Astfel grupul celor „cinci economii fragile“ („Fragile Five“), nume dat în ultimele șase luni grupului constituit din Africa de Sud, Turcia, Brazilia, India și Indonezia pentru a sugera vulnerabilitatea acestor state ținând cont de deficitele lor fiscale și de cont curent, este lărgit.

Eticheta „Fragile Five“ face să nu se vadă riscuri mai mari

Craig Botham, analist pe piețe emergente al firmei, Schroders, ale cărei analize au fost luate în calcul de FT, consideră că eticheta „Fragile Five“ i-ar putea face pe investitori să nu vadă riscurile care vin din partea altor țări în afara celor cinci.

Atenția investitorilor se mută către țările cel mai dependente de capital extern, în special spre statele care au un necesar mare de refinanțare pe termen scurt, a explicat Botham.

Un sistem tot mai utilizat de evaluare a vulnerabilității piețelor emergente compară mărimea rezervelor valutare ale unei țări cu suma dintre datoria externă pe termen scurt a acesteia și deficitul de cont curent, numită necesar de finanțare externă externă brută.

Analiza arată că în cea de-a doua parte a anului trecut Turcia, Africa de Sud, Chile, India și Indonezia aveau rezerve pentru acoperirea acestui necesar doar timp un an, potrivit Schroders. Ungaria, Brazilia și Polonia sunt mai puțin expuse, iar rezervele lor pot acoperi necesarul timp de doi ani.

De asemenea, Ucraina, Venezuela și Argentina, cărora agențiile de rating le-au atribuit printre cele mai slabe calificative, s-ar putea alătura celor opt țări vulnerabile la reducerea programului de achiziție de obligațiuni al Fed. Totuți, riscurile din aceste țări sunt legate mai mult de instabilitatea politică și economică internă decât de deciziile din SUA.

Banca Mondială apreciază că cel mai probabil piețele emergente se vor adapta lin reducerii acestui program, iar fluxurile de capital se vor diminua modest. Totuși, instituția crede că ratele dobânzilor pe termen lung în cele mai mari economii ale lumii vor  crește cu până la 200 de puncte de bază.

Punctul crucial pentru multe dintre economiile emergente care se împrumută prin obligațiuni suverane și prin obligațiuni corporative este faptul că depreciere recentă semnificativă a monedelor lor naționale a umflat valoarea datoriilor în monedă forte, ceea ce le afectează capacitatea de plată a datoriilor. În unele cazuri, deprecierea monedei locale nu și-a epuizat forțele.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.01.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ioana Tudor