O bancă ungară controlată de un aliat al premierului Viktor Orban și la care statul deține 49% din acțiuni a făcut o ofertă pentru cumpărarea subsidiarei locale a grupului bancar austriac Raiffeisen, potrivit presei ungare, care scrie că sub controlul statului vor intra, probabil, și activele unității locale a Erste, tot o bancă austriacă. Raiffeisen și Erste sunt printre cei mai mari jucători străini din industria bancară ungară.Subsidiara locală a Raiffeisen International Bank ar putea fi preluată de Széchenyi Bank, la care statul ungar deține o participație de 49% din acțiuni cumpărată în vara anului trecut, scrie cotidianul Magyar Hírlap. Potrivit acestuia, Széchenyi Bank, al cărei acționar majoritar este compania imobiliară și de management de active T&T; Ingatlanforgalmazó és Vagyonkezeló, cu puternice legături cu șeful Agenției Guvernamentale de Gestionare a Datoriei István Törócskei, a înaintat deja o ofertă de achiziție, analizată de Raiffeisen International.
Citând surse guvernamentale, cotidianul scrie că și activele locale ale Erste Bank ar putea ajunge, probabil indirect, sub controlul statului, subliniază Portfolio.hu.
Veștile vin după ce premierul Orban a anunțat că vrea ca peste jumătate din sistemul bancar să revină pe mâini ungare și după ce perspectiva exit-ului unor bănci străine de pe piața locală a făcut în ultimele săptămâni vâlvă în presă.
După ce au adus pericolul creditelor în valută, băncile străine stau acum degeaba
Guvernatorul băncii centrale György Matolcsy, un aliat apropiat al premierului, a declarat anul trecut că patru mari bănci controlate din străinătate se vor retrage din Ungaria în următorii doi ani și că se așteaptă ca pe termen mediu și lung băncile mai mici, deținute de acționari maghiari, să-și majoreze cota de piață.
Matolcsy acuză băncile că nu acordă împrumuturi și că au ales să stea degeaba și să nu ajute economia. Băncile se plâng în schimb că în Ungaria plătesc cele mai mari taxe din Uniunea Europeană și că profiturile le sunt reduse de schemele prin care guvernul încearcă să reducă povara care apasă pe cei care au luat credite în monedă străină și să elimine de pe piață creditele imobiliare în valută.
Datoriile în monedă străină reprezintă o problemă spinoasă pentru societatea ungară deoarece mulți unguri au cotractat credite în valută, în special în franci elvețieni, în deceniul trecut în perioada de boom economic, când acestea erau foarte ieftine.
Criza financiară globală a cauzat însă deprecierea puternică a forintului, provocând astfel probleme majore consumatorilor cu împrumuturi în monedă străină. În multe cazuri, costurile lunare ale unui astfel de credit au crescut și de peste două ori. Criticii spun că băncile străine au încurajat și au alimentat cu capitalul ieftin adus din zona euro frenezia împrumuturilor în valută.
Pentru că reduc puterea de cumpărare a ungurilor, guvernul vede în creditele în monedă străină un risc pentru economie și de aceea a lansat, în pofida rezistenței băncilor, mai multe scheme prin care aceste împrumuturi sunt transformate în credite în forinți la un curs de schimb favorabil împrumutatului.
Dacă austriecii se retrag, italienii sunt hotărâți să rămână
Majoritatea băncilor mari din Ungaria sunt deținute de jucători din Europa Occidentală precum Erste și Raiffeisen, KBC Group din Belgia și Intesa Sanpaolo și UniCredit din Italia.
La cea mai mare bancă, OTP, acționarii maghiari dețineau doar 29% din acțiuni la sfârșitul lunii septembrie, inclusiv o participație de 5% controlată de stat. Alți doi jucători de categorie grea, MKB Bank și MFB, sunt deținuți de stat.
Raiffeisen Bank International a trimis până acum semnale contradictorii privind planurile pentru Ungaria. Grupul a indicat în noiembrie că nu exclude posibilitatea ieșirii de pe piața ungară și de pe cea slovenă.
„Pe lângă Ucraina, piețe precum Ungaria și Slovenia sunt sub analiză specială și retragerea de pe aceste piețe nu poate fi exclusă“, se arată într-un comunicat al Raiffeisen publicat pe 18 noiembrie.
Ulterior, un executiv de top al băncii a anunțat că banca este hotărâtă să rămână în Ungaria.
„Nu vrem să ne retragem din Ungaria“, a spus atunci un purtător de cuvânt al grupului austriac, citat de The Wall Street Journal.
În pofida pierderilor de pe piața maghiară, Intesa Sanpaolo este hotărâtă să rămână în Ungaria, potrivit unității locale CIB Bank. Subsidiara își modifică structura pentru a reveni pe profit. În ceea ce privește UniCredit, șeful diviziei pentru Europa Centrală și de Est Gianni Franco Papa a declarat în decembrie că banca va trebui să-și reanalizeze afacerile din Ungaria dacă Budapesta impune noi taxe în sectorul financiar. „Însă trebuie să fie clar că UniCredit intenționează să stea în Ungaria“, a afirmat Papa.
Într-o analiză publicată în decembrie, agenția de rating Fitch a indicat că băncile austriece „ar putea lua în considerare ieșirea totală“ din Ungaria, în funcție de evoluția mediului de afaceri.
Pentru Ungaria, 2013 a fost un an bogat în achiziții
În luna martie, producătorul și distribuitorul de electricitate Hungarian Electricity Works, deținut de stat, a încheiat un acord pentru achiziționarea diviziei ungare de gaze naturale a grupului german E.ON, scrie Budapest Business Journal. Pasul face parte din strategia guvernului de a întări controlul statului asupra activelor strategice și de a reduce prețurile utilităților publice. În octombrie, statul a cumpărat 51% din operatorul rezervelor strategice de gaze naturale MMBF Földgáztároló de la grupul MOL, care a scos la vânzare 72% din unitate. De asemenea, în august operatorul de servicii poștale Magyar Posta, deținut tot de stat, a primit acordul acționarilor Takarékbank, banca-umbrelă a cooperativelor de economii din Ungaria, pentru a cumpăra participația majoritară la această instituție. Tot în sectorul financiar, statul a achiziționat 49% din acțiunile băncilor Gránit și Széchenyi.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.01.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu