„Lanțurile internaționale pun presiune mare pe preț și impun taxe la raft, însă trebuie să fim prezenți pentru că aici e traficul“

Producătorii locali afirmă că lanțurile internaționale pun o presiune foarte mare pe prețurile de la raft și impun și o serie de taxe precum cele de intrare, de raft sau de marketing, toate acestea fiind elemente care își pun amprenta asupra profitabilității businessului. Cu toate acestea, prezența în supermarketuri și hipermarketuri este obligatorie deoarece cele 1.200 de magazine din comerțul modern asigură jumătate din vânzări, restul fiind împărțit între cele 60-70.000 de chioșcuri, alimentare, magazine de bloc și uneori și între magazinele proprii și exporturi.

Lanțurile internaționale, pentru că au o rețea extinsă și pentru că asigură un volum mare de vânzări, au o forță mare de negociere atunci când discută cu produ­cătorii locali. Mai mult, expansiunea agresivă a străinilor și forța lor de negociere, care se traduce în prețuri mai mici la raft, au dus la dispariția câtorva mii de magazine mici și la scăderea afacerilor acestora.

Astfel, deși rețelele lor reprezintă doar 1% din numărul total de magazine din comerțul local, ele au aproape 60% din totalul vânzărilor pe o piață estimată la 18 mld. euro anul trecut.

„Discuțiile cu lanțurile internaționale sunt foarte dificile, pun presiune mare pe prețuri și impun mereu taxe tot mai mari. Mai nou sunt focusate pe mărcile proprii, care au devenit o prioritate. Pentru moment nu s-a ajuns în punctul de a ne condiționa să producem pentru ei pentru a ne permite să intrăm cu propriile produse în magazine, însă s-ar putea ajunge aici“, spune un producător sub protecția anonimatului.

Mărcile proprii au fost dezvoltate de retaileri pentru a se bate cu brandurile consacrate, avantajul acestor produse no-name este prețul care ajunge să fie cu până la 30% mai mic. Diferența de preț vine din costurile mici de ambalare și marketing.

În pofida presiunilor mari pe care le pun pe producătorii locali, lanțu­rile internaționale sunt vitale pentru afacerile acestora.

Trebuie să fim peste tot

„Trebuie să fim prezenți peste tot, atât în comerțul modern, cât și în tradițional. Produsele Albalact există pe rafturile a 6.000 de puncte de vânzare din toată țara“, spune Raul Ciurtin, președinte și director general al producătorului de lactate Albalact, care are în portofoliu branduri precum Zuzu sau Rarăul. Comerțul modern din România are în total circa 1.200 de magazine, pe când tradiționalul numără 60-70.000 de unități în total. „Ca pondere în vânzări, 50% reprezintă modernul și 50% tradiționalul“, adaugă Ciurtin. Aceste date ilustrează încă o dată că supermar­ketu­rile, hipermarketurile, magazinele de tip discount și cash&carry; atrag un trafic mult mai mare și astfel asigură producătorilor locali volume mai mari de vânzări.

De altfel, jucătorii internaționali – cu afaceri totale de 8-9 mld. euro - au ajuns în 2013 să controleze 53% din comerțul local, depă­șind pentru prima dată tradiționalul. Cel mai bun hipermarket din România are trafic de circa 13.000 de oameni pe zi și afaceri de 100 mil. euro pe an. La polul opus, un chioșc sau o alimentară ajunge în cel mai bun caz la câteva zeci de clienți pe zi și la vânzări anuale de 1 milion de euro.

Continuă să se extindă

„Circa jumătate din vânzări sunt asigurate de comerțul modern, 10-15% vin de la magazinele proprii, 10-15% din exporturi și restul din comerțul tradițional. Deși lanțurile internaționale pun o presiune mare pe prețuri, trebuie să fim aici pentru că aici este traficul“, spune și Grigore Horoi, președintele Agricola Bacău, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de carne de pui.

Hans Dewaele, șeful

Procter&Gamble;

în România, spunea recent că două treimi din vânzările companiei pe care o conduce vin din comerțul modern. În Vest, din comerțul modern vin 85-90% din vânzări. șeful celui mai mare producător de bunuri de larg consum din România este însă încrezător că și în România se vor obține cifre similare. El nu oferă însă un orizont de timp, spunând că este nevoie de dezvoltarea sistemului logistic și a infra­structurii.



WikiZF: Profilul companiei

Procter&Gamble;

Belgianul spunea că în prezent comerțul modern se extinde puternic și merge tot mai aproape de oameni, în cartierele dormitor. În acest context, o parte dintre antreprenorii locali dispar și o parte devin parteneri ai marilor rețele. Expansiunea lor nu trebuie văzută în sens negativ pentru că ei nu fac evaziune fiscală, plătesc taxe și angajează.

În România comerțul este echilibrat împărțit între lanțurile internaționale și micii comercianți. La polul opus, în Austria, spre exemplu, primii dețin aproape 80% din piață. O situație similară este și în Cehia, o piață care a ieșit din comunism acum circa două decenii, la fel ca și România.



Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.03.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristina Rosca