Directorii de companii constată că au vânzări mai mari, dar rămân încă prudenți pentru că riscurile nu au fost complet depășite.Încrederea analiștilor financiari români a revenit pe o pantă ascendentă în luna martie ca urmare a îmbunătățirii așteptărilor legate de evoluția economiei în următoarele 12 luni.
Sunt confirmate astfel prognozele pozitive ale altor economiști care văd un 2014 cel puțin la fel de bun ca 2013, când economia a făcut un salt de 3,5%, spectaculos prin surpriza pe care a produs-o.
Analiștii finanicari așteaptă o creștere de 4% pe primul trimestru față de aceeași perioadă a anului anterior.
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a urcat în martie la 54,5 puncte, după ce în februarie scăzuse la 48,6, după un nivel de 60,7 puncte în decembrie 2013. Chiar dacă percepția legată de condițiile economice prezente referitoare la mediul de afaceri și la piața muncii s-a deteriorat, cifrele indică o mai mare încredere pentru ciclul mai îndelungat, de un an, și vin în întâmpinarea altor analize cere se pregătesc să majoreze prognoza de creștere economică în 2014 de la 2,2%, cifră asumată oficial, spre o medie de 3-3,5%.
Pe fondul revenirii ușoare a consumului, care se observă în statistici începând cu decembrie 2013, și oamenii de afaceri devin puțin mai optimiști pentru că văd cum afacerile le cresc.
„Am simțit și noi o îmbunătățire. Vânzările au crescut cu 7% în primul trimestru față de anul anterior. Creșterea e bazată pe export în mare parte, având în vedere că 33% din producție merge în această direcție, comparativ cu 23% în anul anterior“, a declarat Gheorghe Bodea, general manager al procesatorului de carne Ave Impex Satu Mare, unul dintre primii zece jucători de pe piața cărnii de pasăre cu afaceri anuale de circa 25 milioane de euro.
Cornel Dănilă, general manager al Covalact, unul dintre cei mai mari jucători din lactate, a declarat și el că businessul pe care îl conduce a înregistrat o creștere a volumelor vândute de la începutul anului, dar atribuie creșterea mai mult îmbunătățirii activității companiei și mai puțin consumului.
Pe acest fond, ziua de 15 mai când Statistica urmează să anunțe primele date-semnal privind evoluția economiei în trimestrul I va fi așteptată cu un interes mai mare decât oricând: va fi confirmată tendința de creștere economică semnificativă de 3-5% bănuită acum din cifrele disparate?
Indicatorul de încredere al CFA România a urcat în martie la 54,5 puncte, după ce în februarie se situa la 48,6 puncte. Indicatorul de încredere macroeconomică este realizat lunar de către asociația CFA România, care cuantifică anticipațiile analiștilor privind activitatea economică în România pentru următorul an.
Pe de altă parte, niciun analist din cei participanți la sondajul CFA nu se așteaptă ca inflația să continue să scadă în următorul an, 78% așteptând o creștere, iar aproape un sfert văd o stagnare la nivelul actual. Majoritatea analiștilor previzionează de asemenea o creștere a dobânzilor interbancare atât pe termen scurt cât și pe termen mediu (cu scadență la 5 ani). Totodată, cei mai mulți analiști (57%) înclină spre o depreciere a leului în raport cu moneda europeană în următoarele 12 luni și numai 13% văd o apreciere a monedei locale.
Economia a dat semne de redresare în primele două luni ale anului. Iar veștile bune venite de la majoritatea indicatorilor macroeconomici i-au determinat pe unii economiști să îmbunătățească prognozele privind creșterea PIB pentru întregul an, în timp ce alții și-au menținut deocamdată previziunile. Estimările analiștilor privind avansul PIB din 2014 sunt cuprinse între 2 și 3,5%, economia urmând să fie susținută în continuare de cererea externă și de o revenire a cererii interne. Oamenii politici avansează cifre și mai mari. Premierul Victor Ponta a spus acum două săptămâni că în T1 creșterea va fi de 3%, în vreme ce președintele Traian Băsescu a susținut că nu este imposibilă o creștere chiar și de 5% pe întreg anul.
Cert este că motoarele industriei continuă să tureze, exporturile sunt în creștere, iar cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consumul populației - a adus semnale încurajatoare la început de an. Investițiile străine directe, deși au rămas la un nivel modest, au depășit nivelul din primele două luni ale anului trecut, iar costurile la care se împrumută statul au coborât la minime istorice.
Un alt indicator urmărit este volumul refuzurilor la plată, care în primul trimestru au atins cel mai mic nivel înregistrat în intervalul ianuarie-martie din 2008 încoace. Companiile încep să resimtă în sens pozitiv creșterea economică și se descurcă mai bine cu banii, având mai multe lichidități, după ce anul trecut refuzurile la plată au înregistrat o creștere de un miliard de lei în ciuda creșterii economiei cu 3,5%.
Gheorghe Bodea, general manager la Ave Impex Satu Mare, spune că este optimist în ceea ce privește rezultatele financiare ale companiei sale pentru anul acesta, estimând o creștere totală de 10%.
Îmbunătățirea rezultatelor, însă, nu vine neapărat ca rezultat direct al creșterii economice, spune el.
„A crescut și consumul intern, însă cea mai mare parte a creșterii se explică prin faptul că am majorat producția“, a mai spus acesta.
O doză de pesimism are și Ilias Pliatsikas, managerul care conduce Fabrica de Lapte Brașov, subsidiara producătorului grec de lactate Olympus: „Comparativ cu anul trecut suntem în creștere, într-adevăr, dar suntem o companie la începuturi pe piața locală și e naturală această creștere. Nu am observat o majorare a consumului local“.
Cornel Dănilă, general manager al Covalact, rămâne și el prudent: „Activitatea companiei, din punct de vedere al volumelor livrate, este pe un plus de 15-20% în primul trimestru al anului comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. A existat într-adevăr o creștere a consumului, însă nu a fost una sensibilă“.
Există și vești chiar proaste venite de la mediul de afaceri. Insolvențele rămân la un nivel ridicat, deși sunt în scădere. Anul trecut au intrat în insolvență peste 29.500 de companii, iar de la declanșarea crizei aproximativ 130.000 de firme au ajuns în incapacitatea de a-și plăti datoriile. Pe de altă parte, numărul firmelor nou-înființate este în declin.
Modificările frecvente ale legislației fiscale, numărul mare de taxe și contribuții și plățile aferente acestora, precum și lipsa de transparență a autorităților în procesul de elaborare a legilor și ordonanțelor de urgență în domeniul fiscal bulversează oamenii de afaceri.
Premierul Victor Ponta a declarat miercuri că Ministerul Finanțelor a identificat 70 de taxe care doar creează un hățiș birocratic și pot fi eliminate într-o singură zi fără a afecta bugetul de stat.
Totodată, Ponta crede că mai pot fi găsite încă 30-40 taxe care pot fi eliminate. Cel mai recent sondaj al UE arată încă „ezitări ale consumatorilor“ în România, în timp ce un indicator al încrederii în investiții în rândul managerilor din sectorul prelucrător este, de asemenea, destul de fragil, după cum indică analiștii de la Erste Bank. Următorul sondaj, programat pentru sfârșitul lunii aprilie, ar putea clarifica dacă au loc modificări semnificative.
România a coborât anul trecut o poziție, pe locul 73, în topul statelor cu cel mai bun climat pentru mediul de afaceri realizat de Banca Mondială pe un eșantion de 189 de țări.
Ce este indicatorul de încredere CFA România
Indicatorul de încredere macroeconomică, realizat lunar de CFA România, evaluează previziunile analiștilor financiari cu privire la starea actuală a economiei, dar și perspectivele pentru următoarele 12 luni. În martie 2014 indicatorul a urcat la 54,5, după ce în februarie scăzuse la valoarea de 48,6. Creșterea s-a datorat exclusiv componentei de anticipații a indicatorului. Astfel, indicatorul condițiilor curente a fost de 32,5, în scădere cu peste 4 puncte față de valoarea înregistrată în exercițiul anterior, iar indicatorul anticipațiilor a ajuns la 65,4, cu aproximativ 11 puncte peste valoarea din luna februarie.
Indicatorul ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a șase întrebări cu privire la condițiile curente referitoare la mediul de afaceri și piața muncii și anticipații pentru un orizont de timp de un an. Sondajul evaluează și anticipațiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflației, ratele de dobândă, cursul de schimb leu/euro, indicele bursier BET, condițiile macroeconomice globale și prețul petrolului.
0 comments :
Trimiteți un comentariu