Ministrul Răzvan Nicolescu: Administrarea tuturor companiilor din energie, inclusiv a celor care se vor privatiza, rămâne la Departamentul pentru Energie

Tânărul ministru al energiei, surpriza premierului Ponta la ultima schimbare în cadrul guvernului, susține că noul regim al redevențelor trebuie să fie adoptat după alegerile prezidențiale „pentru a nu fi influențate în vreun fel“.

Răzvan Nicolescu, cel care ocupă de la începutul lunii martie funcția de ministru al energiei, spune că până în octombrie România va avea un prim draft de strate­gie energetică. Programul de privatizări va continua așa cum cum a fost anunțat și deja la Registrul Comerțului a fost înregistrată Societa­tea de Administrare a Participațiu­nilor din Energie (SAPE), care în primă fază reunește participațiile minoritare pe care le mai are

Electrica

în filialele privatizate. Ministrul nu exclude înființarea unor companii energetice care să aibă un mix de producție, dar acest lucru va fi stabilit după elaborarea strategiei.



WikiZF: Profilul companiei

Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice - Electrica S.A.

Nicolescu mai spune că admi­nis­trarea companiilor din ener­gie, inclusiv a celor care se vor privatiza, va rămâne în res­pon­sabilitatea Depar­ta­men­­tului pentru Energie chiar dacă miercuri guvernul a aprobat înființarea Depar­ta­mentului de Privatizare și Administrare a Participațiilor Statului, struc­tură concepută de Constantin Niță, fost mi­nistru al energiei, actual ministru al econonomiei.

„Responsabilitatea administrării tuturor companiilor din energie rămâne la Departa­mentul pentru Energie, inclusiv a compa­niilor care ar putea intra în procese de priva­tizare. Monitorizarea postprivatizare rămâ­ne tot la noi, atragerea de investitori rămâne aici. Departamentul pentru Privatizare va ad­ministra societățile care sunt în portofoliul Ministerului Economiei“, spune Răzvan Nicolescu.

Instituția pe care Nicolescu o conduce acum este de fapt „copilul“ lui Constantin Niță, structura fiind ruptă din Ministerul Eco­no­miei în perioada în care la conducere se afla Varujan Vosganian. Niță a luat practic „mina de aur“ care se afla în subor­dinea Ministerului Economiei, toate companiile energetice de stat trecând sub administrarea Departamentului pentru Ener­gie. La începutul lunii martie însă, în frun­tea Departamentului pentru Energie a fost adus Răzvan Nicolescu, care până la fina­lul lunii februarie a ocupat funcția de di­rec­tor de afaceri corporatiste în cadrul Pe­trom, cea mai mare companie din România. Niță a devenit ministrul econo­miei, care însă după înființarea Departa­men­tului pentru Energie a devenit un fel de cochilie goală cu un portofoliu dificil format din companii precum Oltchim sau Cupru Min.

La începutul lunii aprilie, pe site-ul Mi­nis­terului Economiei a fost postat un pro­iect care prevedea înființarea Departa­men­tului pen­tru Privatizare și Adminis­trarea Partici­pa­țiilor Statului în subordinea Ministe­rului Econo­miei și în coordonarea ministrului econo­miei, prin reorganizarea Ofi­ciului Parti­cipațiilor Statului și Privati­zării în Industrie (OPSPI) și preluarea atri­buțiilor Depar­tamentului pentru Energie în dome­niul privatizării. Departamentul urma să pre­ia atribuțiile OPSPI și ale Departa­men­tului pentru Energie referitoare inclusiv la mo­ni­to­rizarea postprivatizare a înde­plinirii clauzelor din contractele de vânzare-cum­părare de acțiuni încheiate în cadrul proceselor de privatizare, pentru companiile naționale.

„Începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, Departamentul va derula, în numele Ministerului Economiei, în limitele competențelor aprobate de ministrul economiei, activitățile legate de exercitarea calității de acționar al statului, în perioa­da de pregătire și realizare a proce­sului de privatizare la societățile naționale, com­paniile naționale și celelalte societăți din energie, precum și la filialele acestora“, se arăta în acel proiect, modificat acum de guvern, potrivit Mediafax.

În ședința de miercuri, guvernul a apro­bat înființarea acestui Departament de Privatizare.

Nicolescu spune însă că documentul aprobat de guvern diferă mult de cel propus inițial și că administrarea, privatizarea și mo­ni­torizarea postprivatizare a companiilor din energie rămân sub coordonarea sa. De altfel, și Ministerul Economiei spune într-un co­mu­nicat că Departamentul pentru Ener­gie se va ocupa în continuare de adminis­tra­rea participațiilor statului din toate compa­niile energetice aflate în subordinea sa. La rândul lor, reprezentanții Departamentului pentru Energie au precizat că înființarea Departamentului de Privatizare nu vizează activitatea de administrare a societăților de stat din sectorul energetic, care va rămâne în integralitate responsabilitatea Departamen­tului pentru Energie.

S-a înființat SAPE

Cel mai avansat proces de privatizare în domeniul energetic în care statul este angajat acum este cel al Electrica, o companie cu venituri anuale consolidate de peste 5,5 miliarde de lei (1,25 mld. euro), care alimentează cu energie Transilvania și nordul Munteniei, furnizând curent la peste 3,5 milioane de consumatori. Statul vrea să vândă 51% din acțiuni, dar înainte trebuie să finalizeze un proces de divizare al companiei prin scoaterea din bilanț a participațiilor minoritare pe care aceasta le deține la com­paniile de distribuție de energie privatizate în trecut. „Toate participațiile minoritare ale Electrica au fost mutate într-o altă societate, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), care este deja înregistrată la Registrul Comerțului. Prio­ritățile pentru această companie au fost înregistrarea ei, apoi urmează alegerea unei conduceri și apoi soluționarea diferențelor în care este implicată Electrica.“

SAPE va gestiona practic pachetele minoritare cu care statul a rămas la com­paniile de distribuție și furnizare a energiei electrice privatizate, respectiv E.ON Moldova și Enel Muntenia, Banat și Dobro­gea. Statul a vândut în 2008 participația mi­no­ritară la CEZ Oltenia, dar valorificarea ce­lorlalte participații este dificilă. Noua companie care va prelua aceste participații, cu o valoare estimată de câteva sute de mi­lioane de euro, ar putea fi baza de plecare pen­tru un fond de investiții în sectorul ener­getic, pe care oficialii din Ministerul Economiei ar dori să-l lanseze.

Administrarea Hidroelectrica: Nu mi se pare în regulă să primești două comisioane pentru același lucru

Dincolo de Electrica, o altă problemă fierbinte de la Departamentul pentru Ener­gie este Hidroelectrica. Nicolescu spune că până la finalul acestui an compania ar trebui să iasă din insolvență. Hidroelectrica a intrat în insolvență în februarie, anul acesta, pentru a doua oară. Prima dată pro­ducătorul de energie a intrat în insolvență în iunie 2012 și a ieșit din această situație un an mai târziu. „Ce mă preocupă la

Hidro­elec­trica

este faptul că nici la două luni nu avem moti­varea instanței pentru intrarea în insolvență a companiei, dar cred că lucrurile merg într-o direcție bună, principala preocu­pare fiind aceea de a valorifica anumite active ale com­paniei, așa cum sunt micro­hidrocen­tralele, clă­diri sau hoteluri care nu sunt legate de obiec­tul de activitate al companiei și care sunt, de asemenea, neproductive.“



WikiZF: Profilul companiei

Hidroelectrica S.A.

Pentru prima ieșire din insolvență a Hidroelectrica, Remus Borza, avocatul care con­trolează firma Euro Insol, administra­to­rul judiciar al companiei, a primit un comi­sion de succes de 2,2 mil. euro. Pentru a doua insolvență a Hidroelectrica, Borza cere un bonus de performanță de 2% din profitul net, dar nu mai mult de 2 milioane de euro plus TVA. La bonusul de performanță se adau­gă și comisionul lunar de administrare a in­sol­venței Hidroelectrica pentru Euro Insol, firma de administrare pe care o con­trolează Borza, de 50.000 euro plus TVA. „Voi vorbi cu domnul Borza. Nu mi se pare în regulă să primești două comisioane pentru același lucru. Succesul ieșirii din insolvență este doar unul, dar decizia va fi luată de creditorii companiei, care sunt în mare parte bănci.“

Un draft de strategie, în toamnă

Nicolescu mai spune că are în lucru o nouă strategie energetică, primul draft al documentului urmând să fie finalizat în octombrie, anul acesta.

„Pentru strategia energetică deja avem 60 de contribuții de la consumatori, societatea civiă, mediul academic. Vreau să avem un prim draft consolidat în octombrie. Mai vreau ca această strategie să fie adop­tată prin consens politic. Nu am luat o decizie finală dacă vom angaja consultanți pentru acest proiect. Oricum, stabilirea strategieie energetice va fi în sarcina statului român și nu a consultanților.“

Nicolescu spune că în orice caz timp de 8-9 ani România nu-și mai permite să mai instaleze noi capacități în proiecte solare sau eoliene, dar că pe termen lung trebuie să-și păstreze avantajul unui mix de producție echilibrat.

„Noua strategie trebuie să răspundă la întrebări legate de rolul gazului natural în mix. Este nevoie de o discuție strategică pe acest subiect pentru că noi credem că este posibil ca actualul consum să se mențină, astfel că sunt șanse ca după descoperirile din Marea Neagră producția să fie mai mare decât consumul. Cum ne încălzim este o altă întrebare. Pe energie sau pe gaze?“

Ministrul mai spune că recomandarea sa către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) ar fi demararea unei noi runde de licitații pentru perimetre petrolie­re, dar și un control privind îndeplinirea obligațiilor de investiții pentru cei 40 de posesori de licențe de explorare.

„În legătură cu redevențele, credem că noul regim trebuie să fie adoptat după ale­ge­rile prezidențiale pentru a nu fi influ­ențate în vreun fel. În Polonia negocierile au durat doi ani de zile. Mai credem că toți posesorii de acorduri trebuie să fie chemați la aceste negocieri și tot procesul să fie transparent.“

Totodată, Nicolescu mai spune că ia în calcul înființarea unor companii energetice care să aibă un mix de producție, acesta fiind modelul întâlnit în majoritatea statelor europene.

„Nu exclud (posibilitatea formării unor com­panii energetice care să cuprindă un mix – n.red.). Trebuie însă să terminăm strategia.“

Ministrul energiei a încasat de la Petrom, fostul angajator, peste 97.000 de euro în 2013

Răzvan Nicolescu, ministrul energiei, a înregistrat anul trecut venituri din salarii de 429.419 lei (97.175 de euro) de la Petrom, plătite atât direct de companie, cât și prin intermediul unui contract cu Manpower, arată declarația de avere depusă pe site-ul Departamentului pentru Energie, completată pe data de 03.04.2014. Practic, în medie Nicolescu a încasat lunar circa 8.100 de euro de la Petrom, compania în care a ocupat funcția de director de afaceri corporatiste.

„Nu acesta este însă venitul meu lunar. Veniturile se dau în funcție de anumite ținte, conțin bonusuri în anumite luni, este un sistem mai complicat, dar nu este corect să spunem că acela era un venit lunar“, a explicat Nicolescu.

Ministrul mai are câteva conturi la ING București, cel mai mare având o valoare de 40.000 de euro. Totodată, Nicolescu mai deține conform declarației de avere tablouri de 6.000 de euro, o colecție de numismatică de 9.000 de euro, bijuterii de aur de 5.500 de euro și are o colecție de ceasuri de 10.000 de euro, 2 apartamente în București și 2 terenuri în Teleorman.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu