În războiul pentru supremație geoplitică și economică, Statele Unite amenință Rusia cu o armă letală, care nu folosește uraniu ca în timpul Războiului Rece, ci controlul aproape total al americanilor asupra sistemului financiar mondial, iar Kremlinul contraatacă Occidentul exploatând vulnerabilitățile verigilor slabe cum ar fi șomajul din Franța și dezastrul economic din Cipru.Trezoreria americană a perfecționat în ultimii doisprezece ani tehnicile de război economic ale SUA menite să îngenuncheze aproape orice stat din lume fără să tragă un singur foc de armă, scrie The Telegraph. Bomba financiară cu neutroni construită de SUA se bazează pe controlul hegemonic asupra sistemului bancar internațional cu sprijinul unei rețele de aliați și cu consimțământul statelor neutre.
„Este un nou tip de război, un fel de insurgență financiară care sugrumă, oprind fluxul financiar al inamicului, iar eficiența și amploarea lui sunt fără precedent“, explică Juan Zarate, fost consilier de top al Casei Albe și al Trezoreriei americane care a contribuit la implementarea politicilor SUA după atacurile teroriste din septembrie 2001, în cartea Treasury’s War: the Unleashing of a New Era of Financial Warfare (Războiul trezoreriei: începutul unei noi ere a războiului financiar).
Dacă o bancă este acuzată de spălare de bani sau că sprijină activități teroriste devine „radioactivă“ și este prinsă în „strânsoarea letală a unui boa constrictor“, iar aceasta echivalează cu pedeapsa cu moartea chiar dacă banca respectivă nu are operațiuni în SUA. Băncile europene nu îndrăznesc să sfideze autoritățile de reglementare americane și taie orice legătură cu banca victimă.
Zarate scrie că „noul joc geo-economic ar putea fi mai eficient și mai sublil decât fostele competiții geopolitice, dar este tot atât de crud și de distructiv“.
În prezent Washingtonul strânge lațul cu care a prins Rusia blocând treptat accesul pe piețe al băncilor rusești, al companiilor și agențiilor de stat, notează The Telegraph. Noua armă financiară a SUA a fost testată mai întâi pe nimeni alta decât Ucraina în decembrie 2002. Băncile ucrainene au fost acuzate că spală bani aparținând șefilor crimei organizate din Rusia. Kievul a capitulat rapid. Alte țări sau teritorii atacate cu bomba financiară americană au fost Myanmar, Ciprul de Nord, Belarus și Letonia, iar cea mai notabilă victimă este Iranul.
Rusia este o pradă încă și mai apetisantă pentru Trezoreria americană, având în vedere că este cel mai mare producător de energie din lume, cu o economie de 2.000 mld. dolari, are oameni de știință de primă clasă și arsenal nuclear. Însă economia rusească este strâns legată de cea a Germaniei și a țărilor din estul Europei, iar SUA riscă să avarieze propriul sistem de aliați dacă își nesocotește prietenii, notează The Telegraph.
Trezoreria americană poate bloca cardurile de credit și accesul Rusiei la finanțare de la bănci, excluzând astfel țara de pe piețele financiare internaționale, a explicat pentru Bloomberg Robert Kahn, analist al Consiliului pentru Relații Externe din Washington.
Trezoreria poate întocmi o listă de tranzacții care pot fi blocate, pe care apoi o va comunica Rusiei, a adăugat Kahn.
Până în acest moment Trezoreria americană are pe listă două companii, banca rusească Rossiia și compania de gaze naturale Cernomorneftegaz, cu sediul în Crimeea, precum și un grup de lideri separatiști și oligarhi din cercul de apropiați ai președintelui Putin, precum Gennadi Timcenko, unul dintre proprietarii Novatek, cel mai mare producător independent de gaze naturale din Rusia.
Potrivit lui Zarate, SUA pot hotărî singure aplicarea de sancțiuni împotriva Rusiei, dacă este necesar, de aceea nu contează dacă Uniunea Europeană tărăgănează demersurile în această privință.
În acest război economic, financiar și propagandistic Rusia contraatacă exploatând piesele vulnerabile din alcătuirea zonei euro, cele mai recente exemple fiind Ciprul, o economie mică, dar cu probleme uriașe, și Franța, unul dintre motoarele uniunii monetare, dar lipsit de forță.
Acțiunile contra Rusiei ar aduce dezastru pentru economia cipriotă
Ministrul cipriot de externe Ioannis Kasoulides a avertizat că acțiunile Europei contra Rusiei „pot distruge economia Ciprului“. „Legăturile economice dintre Cipru și Rusia sunt foarte puternice. Dacă sancțiunile sunt cu adevărat necesare, atunci fiecare stat membru (al UE – n.r.) ar trebui să poată decide pentru sine dacă participă sau nu“, a afirmat ministrul Ioannis Kasoulides într-un interviu pentru o publicație germană.
Economia cipriotă s-a dezvoltat cu banii turiștilor ruși și ai oligarhilor ruși, care au făcut din sistemul bancar cipriot unul din paradisurile fiscale preferate. După criza financiară și prăbușirea economiei și a băncilor grecești a venit dezastrul pentru sistemul bancar cipriot supradimensionat. Mulți observatori spuneau atunci că singura șansă de salvare pentru economia cipriotă ar fi ieșirea țării din zona euro, ceva de neconceput pentru Germania cancelarului Angela Merkel. Ciprul a primit un pachet de bailout internațional, sistemul bancar cipriot a fost înjumătățit, o parte din depozitele mari au fost confiscate de stat, au fost instaurate controale ale fluxurilor de capital, iar acum sunt indicii că Ciprul este în continuare paradisul fiscal preferat al rușilor.
Companiile franceze au primit oferte de nerefuzat din Rusia
Rusia caută să-și apropie elita business-ului francez, iar o asociație de oameni de afaceri din Franța și Rusia a avertizat că în urma conflictului dintre Occident și Rusia Franța va pierde locuri de muncă. Ținta este bine aleasă de Moscova doarece persistența șomajului la cote record reprezintă o problemă sensibilă pentru Francois Hollande, președintele francez cu cea mai slabă popularitate. El a promis în campania electorală că va crea locuri de muncă. Dificultățile cu care se confruntă economia franceză au pus de mai multe ori Parisul pe poziții contrare cu Germania, motorul stabil al zonei euro. Hollande a promis că va fi vârful de lance al rezistenței europene contra austerității impuse de Berlin. De asemenea, Parisul acuză că euro este o monedă prea germană, a cărei putere îi slăbesc exporturile. Hollande și-a îndreptat atenția spre oamenii de afaceri francezi doar după ce strategia lui economică inițială a dat greș.
La reuniunea anuală de săptămâna aceasta a Asociației de Dialog Franco-Rusești, stabilită la Paris în 2004 la inițiativa președinților Jacques Chirac și Vladimir Putin pentru îmbunătățirea relațiilor economice dintre cele două țări, Rusia și-a scos în evidență legăturile strânse pe care le are cu Franța, un investitor străin important, scrie EurActiv.
Vladimir Yakunin, președintele Căilor Ferate Rusești, a declarat că grupurile franceze sunt interesate să participe la proiectul prin care se intenționează construirea unui coridor de transport din Viena către Rusia prin Ucraina și Slovacia precum și de construirea unei legături feroviare de mare viteză între orașele rusești Moscova și Kazan. Partenerii Rusiei pot fi, printre alții, compania națională de căi ferate a Franței SNCF, producătorul de turbine și trenuri Alstom, conglomeratul industrial și alte companii de căi ferate din UE.
Yakunin, un aliat apropiat al lui Putin, figurează pe lista persoanelor sancționate de Statele Unite după ce Rusia a anexat Crimeea. Yakunin a învinovățit SUA că au incitat statele europene să impună sancțiuni noi.
Banca Rossiya, „banca lui Putin” care are acces la cele mai valoroase active ale statului
Banca Rossiya, pe locul 15 în Rusia în funcție de active, a sistat luna trecută toate tranzacțiile în valută ca urmare a sancțiunilor aplicate de Statele Unite din cauza legăturilor apropiate ale instituției financiare cu aliații președintelui Vladimir Putin, scrie Thomson Reuters. Guvernul american a argumentat că Rossiya a fost sancționată pentru că a asigurat „suport material” oficialilor guvernului de la Kremlin și pentru că cel mai mare acționar, omul de afaceri Iuri Kovalciuk, este „bancherul personal al oficialilor de rang înalt ai Federației Ruse, inclusiv al lui Putin.” „Toată lumea știe că Rossiya este banca lui Putin”, a afirmat președintele unei instituții financiare din Rusia, citat de Financial Times. Kremlinul neagă însă orice legătură a președintelui rus cu banca. După ce Putin a venit la putere, Banca Rossiya, cândva o instituție necunoscută cu sediul în Sankt Petersburg, a obținut rapid acces la cele mai valoroase active ale statului, inclusiv active de miliarde de dolari ale Gazprom. Banca a cumpărat de la Gazprom o participație care îi asigura controlul asupra asigurătorului Sogaz. Tot prin Gazprom, banca Rossiya a cumpărat acțiuni la National Media Group, care deține 25% din canalele de televiziune CTC, Channel 1 și NTV cu rol important în peisajul media din Rusia.
Banca deține și 50% din Tele2, a patra companie de telecomunicații din Rusia în funcție de mărime. Aproximativ 30% din acțiunile băncii sunt deținute de Kovalciuk, care se află, de asemenea, pe lista persoanelor sancționate de SUA. Gazprom, compania care deține monopolul exporturilor de gaze din Rusia, deține o participație de 12,3%, iar oamenii de afaceri Nikolai Șamalov și Dmitry Gorelov, doi cunoscuți ai lui Putin, au 10,5% din acțiunile băncii. Compania Transoil, deținută de Volga Grup, un vehicul de investiții al lui Gennady Timcenko, alt apropiat al lui Putin, controlează 8% din acțiunile Rossiya, iar oligarhul Alexei Mordashov are o participație de 6% prin intermediul producătorului de oțel Severgroup. Ioana Tudor
Kremlinul dă vina pe incertitudinile geopolitice pentru problemele economice
Ministrul rus al finanțelor Anton Siluanov a afirmat că economia Rusiei, a cărei creștere pentru 2014 fusese estimată inițial la 2,5%, ar putea să stagneze în acest an. El a avertizat că este posibil ca Rusia să nu mai fie capabilă să se împrumute atât de mult sau atât de ieftin cât estimase luând în considerare situația de pe piețe, scrie The Wall Street Journal. Oficialii de la Kremlin au afirmat că retragerile record de capital din Rusia și înrăutățirea perspectivelor de creștere economică a țării au legătură cu anexarea Crimeei luna trecută și cu instabilitatea apărută în aceste condiții pe piețele financiare rusești. Companiile private rusești au pierdut accesul la piețele de finanțare internaționale, ceea ce ar putea forța statul să le salveze, în timp ce fonduri și active echivalente cu 12% din PIB au părăsit țara în primele trei luni ale anului, aproape cât tot anul trecut. Banca Mondială previzionează că economia Rusiei se va contracta cu 1,8% anul acesta dacă tensiunile privind Ucraina continuă iar Moscova va fi lovită cu noi sancțiuni. Deficitul bugetar al Rusiei ar putea atinge 27,7 miliarde dolari în 2014 ca rezultat al scăderii veniturilor în unele sectoare ale economiei și a amânării planurilor de privatizare.În primul trimestru din 2014, rezervele valutare ale Rusiei s-au diminuat cu 63 miliarde dolari, o sumă record, potrivit ministrului economiei Alexei Uliukaiev. Ministerul rus al economiei și-a revizuit în urcare estimările privind ieșirile de capital din acest an de la 25 miliarde dolari la 100 miliarde dolari. Rubla s-a depreciat cu 9% în raport cu dolarul în primele trei luni ale anului, ceea ce a determinat scumpirea importurilor și accelerarea inflației.
Rusia ar putea scoate bani din „fondul pentru zile negre”
Guvernul ar trebui să aloce mai mulți bani dintr-un fond special alimentat cu veniturile realizate prin vânzarea petrolului și gazelor naturale pentru proiecte de infrastructură și de investiții necesare pentru a impulsiona creșterea economică, a afirmat ministrul rus al economiei Alexei Uliukaiev. Legislația rusească limitează cheltuielile neacoperite de venituri directe la 1% din PIB. Dacă împrumuturile sau veniturile din privatizare nu sunt suficiente pentru a acoperi deficitul, cum s-a întâmplat în 2013, guvernul poate apela la fondul pentru zile negre, scrie The Wall Street Journal.
0 comments :
Trimiteți un comentariu