Rata de dobândă interbancară ROBOR pe o zi a sărit ieri din nou la peste 4% pentru prima dată din luna februarie, semnalizând acumularea unui nou puseu de tensiune pe piața monetară în contrast cu percepția generală legată de existența unui exces de lichiditate confortabil.Rata ROBOR pe o lună s-a apropiat de 3%, iar ROBOR la trei luni a depășit acest prag după ce în ultima lună se menținuse sub acest nivel. Banca Națională a hotărât să intervină pentru calmarea presiunilor pe dobânzi printr-o operațiune repo prin care a injectat 2 mld. lei. Banii au fost absorbiți de șase bănci la dobânda de politică monetară de 3,5% pe an.
Este a doua oară în acest an când BNR alimentează piața cu lichiditate, ambele operațiuni având loc luna aceasta. La prima a injectat 1,2 mld. lei, iar ieri doza a crescut la 2 mld. lei.
Analiștii consideră că este o situație conjuncturală, respectiv legată de condițiile particulare în care operează anumite bănci, iar fundamental lichiditatea de la nivelul pieței este mai mult decât îndestulătoare.
„Cred că suntem în continuare într-o fază de exces de lichiditate pe piața monetară. Creșterea de dobânzi din ultimele două zile este temporară și vine pe fondul sfârșitului perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii. Probabil că au fost unii jucători care nu
și-au făcut bine calculele. Faptul că doar dobânzile pe termen scurt au crescut arată că jucătorii din piață cred că lipsa de lichiditate din piață este temporară“, a comentat Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Vlad Muscalu, economistul-șef al ING Bank, crede că vinovată pentru volatilitatea recentă a ratelor ROBOR este scadența unei emisiuni de titluri de stat de proporții (aproximativ 5 miliarde de lei, respectiv aproape 15% din sumele scadente anul acesta) care a picat chiar în ultima zi a perioadei de menținere a rezervelor obligatorii. „Ne așteptăm ca această tensiune să fie temporară, însă toate aceste considerații sunt relativ vagi din cauza stilului opac al băncii centrale care nu este aliniată în privința acestui aspect cu modelul Băncii Centrale Europene sau al altor instituții din regiune.“
FMI a recomandat în ultimul raport de evaluare a acordului stand-by cu România îmbunătățirea managementului lichidității practicat de BNR, considerând potrivită inclusiv o îngustare a coridorului de dobândă dintre dobânda-cheie și dobânzile de la facilitatea de depozit și respectiv facilitatea de credit. Acesta se menține la trei puncte procentuale în jurul dobânzii de politică monetară de 3,5%, ceea ce înseamnă o marjă de șase puncte în favoarea băncii centrale, care întârzie să le transmită un semnal bancherilor comerciali și în această privință.
Pe piața bancară marja dintre dobânzile medii la creditele și depozitele noi în lei se îngustase în februarie anul acesta la 5,3 puncte procentuale de la 7,1 puncte procentuale în februarie 2013.
Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Țiriac Bank, explică presiunile din ultimele zile de pe piața monetară prin factori conjuncturali - în aprilie companiile trebuie să efectueze plăți trimestriale către bugetul de stat, ceea ce a creat un necesar adițional de lichiditate pentru bănci; nevoia de lichiditate a fost accentuată de faptul că băncile trebuia să constituie în aceeași perioadă rezervele minime obligatorii, ceea ce a dus la o creștere rapidă a dobânzilor pe termene scurte.
„Considerăm că presiunile asupra ratelor de dobândă vor fi de natură temporară iar sistemul bancar va reveni, cel mai probabil, la un exces de lei în perioada următoare. În același timp, este important să menționăm că ratele de dobândă pentru maturitățile mai mari au rămas stabile în ultimele zile.“
Rata medie ROBOR la 6 luni – folosită ca bază de preț pentru dobânzile la credite în lei, se situa ieri la 3,41%. În ultimele două luni s-a plimbat în intervalul 3,4 – 3,6% după ce în ianuarie se menținuse sub pragul de 3% pe fondul întreținerii de către BNR a unui exces neobișnuit de lichiditate.
0 comments :
Trimiteți un comentariu