România aproape nu mai are nevoie de gaze rusești când industria consumă cu 30% mai puțin decât în 2008

Consumul de gaze naturale a scăzut anul trecut cu 8%, nivelul atins fiind chiar mai redus decât cel din 2009, cel mai dificil an de criză pentru economia locală, și cu aproape 20% mai mic decât cel din 2008, devenit un punct de referință pentru mediul de business din România. Factura pentru gazele importate s-a redus la jumătate anul trecut față de 2012, până la 756 de milioane de dolari, în timp ce industria a ars cu 15% mai puține gaze față de anul anterior, arată raportul anual pe 2013 întocmit de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Consumul de gaze naturale a ajuns anul trecut la 12,5 mi­liar­de de metri cubi, impor­tu­rile având o pondere de numai 15%, cel mai scăzut nivel din 2003 încoace. Consumul de anul trecut este chiar mai scăzut decât cel din 2009, când Ro­mânia a avut nevoie de 13,2 miliarde de metri cubi de gaze, și este cu 8% mai scăzut decât în 2012.

Principalul factor care a generat această evoluție a fost cererea mai mică din zona industrială. Datele ANRE arată că sectorul industriei chimice, cel al producției de ener­gie, dar și ceilalți consumatori industriali au ars anul trecut circa 8 miliarde de metri cubi, cu 15% mai puțin decât în 2012 și în scădere cu 30% fată de 2008, anul de grație al eco­no­miei românești.

Consum mic, factură mică

Această evoluție a cererii și-a pus am­pren­ta și asupra importurilor de gaze. Astfel, România a avut nevoie anul trecut de 1,9 mi­liarde de metri cubi de gaze din import pentru care a plătit o factură de 756 de milioane de dolari, luând în considerare un preț mediu de 398 de dolari pe mia de metri cubi, calculat de ZF pe baza datelor publicate de ANRE. Factura de 756 mil. dolari este aproape la jumătate față de cea din 2012 și de trei ori mai mică față de cea din 2008.

Potrivit informațiilor livrate de Gazprom Export, brațul de comerț cu gaze, petrol și produse petroliere al rușilor de la Gazprom, anul trecut în România au intrat 1,19 mi­liar­de de metri cubi de gaze rusești, față de cele 2,17 miliarde de metri cubi care au fost cumpărate în 2012.

Livrările de gaze din Federația Rusă sunt executate sub contrac­tele pe termen lung semnate cu com­paniile WIEE și Conef Energy, valabile până în 2030. WIEE este controlată de Gazprom, în timp ce Conef Energy este o companie în spatele căreia se află mogulul rus Vitali Matsitski, care controlează numeroase afaceri cu alu­miniu, inclusiv Alro Slatina. Practic, acești doi in­ter­me­diari au colectat anul trecut 474 mil.  dolari de la companiile românești.

Dincolo de importurile realizate prin cei doi intermediari ai Gazprom, România mai importă gaze și prin conducta Arad-Szeged.

Mai sunt gaze pentru 10 ani

Anul acesta însă, ponderea importurilor de gaze a scăzut pentru prima oară sub două cifre. Pentru aprilie, ANRE a luat în calcul un procent de import de 6,5% pentru consu­matorii noncasnici și de 2% pentru populație. Mai mult, mi­nistrul energiei Răzvan Nico­lescu spunea recent că pro­ducția de gaze locală, rea­li­zată de Petrom și Rom­gaz, de­pă­șește în acest mo­ment ce­re­rea, așă că în cazul unei po­si­bile sistări a expor­tu­rilor de gaze rusești pe fondul con­flic­tului ruso-ucrainean, piața lo­ca­lă nu va fi afectată.  Pro­duc­ția realizată de Pe­trom și Rom­gaz a fost aproximativ con­stan­tă în ultimii ani, de circa 10 miliarde de metri cubi, dar în acest ritm România, cu ac­tualele rezerve și în absența unor descoperiri majore, riscă să rămână fără gaze în circa 10 ani.

Mână în mână cu cererea de energie

Evoluția consumului de gaze naturale din 2013 a urmărit-o îndeaproape pe cea a energiei electrice. Anul trecut, România a consumat circa 49,7 TWh de energie, cu 5% mai puțin decât în 2012 și cu 9% mai puțin decât în 2008. Producția de energie însă a avut o variație relativ mică față de 2012, fiind susținută de o dublare a exporturilor de energie.

Strict pe categorii de consumatori, cei mai afectați au fost consumatorii necasnici alimentați în regim reglementat, categorie în care intră și micile afaceri, de exemplu, unde cererea de energie s-a redus cu aproape 17%. Pe segmentul de mari consumatori, care au forța de a-și negocia singuri contractele de energie, anul trecut a adus o stabilizare a cererii, recuperarea având loc mai ales în ultimele trei luni ale anului.

Anul acesta însă, potrivit celor mai recente informații transmise de Trans­electrica, consumul de energie trece printr-o redresare, astfel că în primele trei luni scăderea a fost de circa 1% față de perioada similară a anului trecut.  Consumul de gaze continuă însă să scadă, iar datele Transgaz arată că în primele patru luni ale acestui an România a avut nevoie de o cantitate de gaze cu 6,4% mai mică comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Roxana Petrescu