Prăpastia dintre veniturile celor săraci și ale celor bogați scoasă în prim-plan de criza economică mondială și adâncirea ei prin stimulentele de creștere care au urmat au încins dezbaterile privind cele mai bune soluții pentru eradicarea sărăciei, pentru reducerea inegalităților și dezvoltarea reală a economiei și societății.În SUA președintele Barack Obama susține cu încăpățânare majorarea salariului minim, în Germania cancelarul Angela Merkel a acceptat introducerea acestuia pentru prima dată, iar în Elveția, pe lângă adoptarea salariului minim pe economie, societatea civilă merge și mai departe și luptă pentru introducerea venitului de bază necondiționat pentru toți. Un astfel de venit ar face inutile programele de ajutor social și ar reduce risipa din mecanismele administrative.
Dacă UE ar fi să îmbrățișeze potențialul model elvețian, singura condiție pentru primirea venitului de bază va fi statutul de cetățean european.
Criticii salariului minim atrag atenția că în condițiile în care șomajul este o problemă spinoasă atât în Europa cât și peste ocean, iar economiile încă fac eforturi să reintre pe făgașul creșterii sustenabile, introducerea salariului minim sau majorarea acestuia va avea un impact dezastruos asupra locurilor de muncă, afectând creșterea economică și competitivitatea. Pe de altă parte, alți comentatori afirmă că salariul minim poate impulsiona consumul intern reducând dependența de exporturi, ceea ce va susține economia.
Elvețienii ar putea avea cel mai mare salariu minim din lume
Elvețienii vor vota pe 18 mai într-un referendum asupra introducerii salariului minim de 22 de franci (18 euro) pe oră, sau 4.000 de franci (3.287 euro) pe lună. Circa 90% din angajații din Elveția câștigă deja peste acest salariu mediu propus, iar angajatorii susțin că introducerea salariului minim va majora salariile în toate sectoarele economiei, scrie Bloomberg. Ținând cont de puterea de cumpărare, salariul mediu propus în Elveția ar fi cel mai mare din lume.
Guvernul elvețian avertizează că introducerea celui mai mare salariu minim din lume va afecta competitivitatea țării și va reduce locurile de muncă, afectându-i în special pe cei care au salarii mici. „Dacă numărul locurilor de muncă se diminuează, cei mai puțin puternici vor suferi cel mai mult“ a subliniat ministrul elvețian al economiei Schneider-Ammann, citat de Reuters.
În SUA necesitatea majorării salariului minim pe economie a intrat mult în atenție în vara anului trecut cînd mii de angajați ai lanțurilor de fast-food au cerut dublarea acestui salariu. În februarie anul acesta președintele Obama a semnat un ordin care majorează salariul minim pentru angajații care au contract cu statul de la 7,25 dolari (5,2 euro) pe oră la 10,1 dolari (7,3 euro) pe oră începând cu 1 ianuarie 2015. Președintele a făcut apel către toți angajatorii să crească salariile angajaților.
„Fac apel către toți antreprenorii, guvernatorii, primarii și liderii locali care mă ascultă: faceți tot ce puteți să creșteți salariile angajaților. Această măsură nu va afaceta economia, ci o va sprijini“, a subliniat Obama.
Introducerea venitului de bază, care de asemenea va fi supusă în Elveția unui referendum, este susținută și în SUA pentru înlocuirea actualului sistem de ajutor social, considerat prea costisitor și ineficient. Un venit de bază ar scuti pe cei săraci să treacă prin procesul adesea umilitor de selecție pentru primirea ajutoarelor sociale și ar reduce risipa din mecanismele administrative, explică Matthew Feeney, colaborator la revista libertariană Reason, într-un articol intitulat „Eliminați ajutoarele sociale și dați-le oamenilor bani gratis”.
El subliniază, în atenția celor care susțin cheltuieli mai mici din partea guvernului, că Biroul de Recensământ estimează că cheltuielile totale cu ajutoarele sociale sunt de patru ori mai mari decât suma de care ar fi nevoie pentru a-i ridica peste pragul sărăciei pe toți americanii oferindu-le bani.
„Dacă va trebui să cresc veniturile angajaților s-ar putea să nu le mai pot plăti salariile. Dacă majorez prețurile îmi pierd clienții”
Planurile Angelei Merkel prevăd că Germania va introduce începând cu ianuarie 2015
în premieră un salariul minim pe economie, fixat la 8,5 euro pe oră. Decizia înseamnă costuri mai mari pentru angajați și ar putea pune în pericol 900.000 de locuri de muncă, potrivit unui studiu at institutului german de cercetare Ifo, citat de Bloomberg. Cei mai supuși riscului de a-și pierde locul de muncă sunt muncitorii cu salarii mici și cei din estul – fost comunist - al Germaniei. Avertismentul este întărit de Christoph Schmidt, președintele grupului de consilieri economici independenți al lui Merkel, care a avertizat că sute de mii de locuri de muncă sunt amenințate prin introducerea salariului minim. O analiză a Deutsche Bank arată că măsura ar putea afecta un milion de locuri de muncă.
Unii analiști avertizează că introducerea acestuia va crește numărul de șomeri și va afecta competitivitatea Germaniei, ceea ce va determina accelerarea inflației și va reduce oportunitățile de angajare pentru persoanele aflate de mult timp în șomaj și pentru cele fără experiență de muncă, scrie Equal Times, publicație cu sediul la Bruxelles susținută de Confederația Internațională a Sindicatelor, cea mai mare uniune sindicală din lume.
Introducerea salariului minim este respinsă și de mulți dintre patronii cu afaceri mici din Germania. „Dacă va trebui să cresc veniturile angajaților s-ar putea să nu-mi mai pot permite să le plătesc salariile sau să-mi plătesc facturile. Ce să fac? Să lucrez singur, mai multe ore? Dacă majorez prețurile îmi pierd clienții,” spune proprietarul unui magazin alimentar din stațiunea germană Aachen.
Unii economiști spun că prin creșterea salariilor Germania, cea mai puternică economie din zona euro, va încuraja consumul și va stimula creșterea economică, scrie BBC.
Ministrul german al muncii Andrea Nahles a afirmat că rata angajaților germani care au contracte colective de muncă a scăzut la 50% și a subliniat că introducerea salariului minim are ca obiectiv reversarea acestui trend.
În ultimul deceniu, o mare parte din creșterea economică a Germaniei a fost direct determinată de creșterea locurilor de muncă cu salarii mici și de flexibilitatea pieței muncii. Astfel, PIB-ul Germaniei a crescut constant în această perioadă, la fel și inegalitatea socială, notează Equal Times. Milioane de germani au salarii care nu le permit să-și acopere nevoile de bază.
Susținătorii introducerii salariului minim spun că măsura va crește cosumul intern iar Germania își va diminua astfel dependența de exporturi.
„Studiile recente au dovedit că salariul minim nu are efecte negative asupra angajărilor,” a afirmat Michael Sommer, secretar general al confederației sindicale germane DGB și președinte al Confederației Internaționale a Sindicatelor.
Venitul de bază necondiționat și statul degeaba
Dacă fiecărui cetățean i s-ar acorda necondiționat bani suficienți pentru a supraviețui, ce motive ar mai avea unii dintre beneficiari să muncească? Experimentele arată că acest tip de venit nu încurajează trândăvia.
Un proiect pilot al UNICEF a introdus venitul de bază în opt sate din Madhya Pradesh, India, iar rezultatul a fost că pe durata implementării acestui program numărul celor care și-au găsit un loc de muncă a crescut, iar femeile câștigau mai mult decât bărbații. Banii au generat mici investiții, precum deschiderea unor afaceri, scrie The Guardian.
Venitul de bază necondiționat și venitul minim garantat
Diferențe
Venitul de bază necondiționat este acordat fiecărui individ, indiferent de situația materială a acestuia și dacă are sau nu un loc de muncă. Beneficiarul venitului de bază nu are obligația de a-și căuta un loc de muncă, în cazul în care nu are, sau de a presta vreun serviciu în folosul comunității.
Venitul minim garantat reprezintă o sumă de bani acordată doar celor săraci, pe baza unor documente care să dovedească faptul că au probleme materiale. De obicei, beneficiarii venitului minim garantat nu sunt indivizi, ci familii, iar acordarea lui este condiționată de disponibilitatea beneficiarului de a se angaja. În unele cazuri, pentru a primi venit mediu garantat, persoana care îl solicită trebuie să presteze anumite servicii pentru comunitate, explică scriitorul german Ronald Blaschke într-un studiu dedicat celor două concepte.
Asemănări
Atât venitul de bază, cât și venitul minim garantat sunt sume finanțate din taxe și reprezintă transferuri de bani din partea comunității către cetățeni, fără obligativitatea ca beneficiarii să fi plătit asigurări sociale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu