Economiile României, Poloniei și Ungariei cresc în forță energizate de cererea internă și de exporturile puternice, iar avansul le este facilitat de siajul Germaniei

Exporturile puternice și cererea internă au pus în primul trimestru cele mai mari economii din Europa de Est pe o treaptă de viteză superioară revenirii economiilor occidentale, cu Ungaria înregistrând cea mai rapidă creștere începând cu 2006, Cehia aproape dublându-și avansul, iar Polonia accelerând la cel mai dinamic ritm din ultimii doi ani.

Creșterile economice ale țărilor din estul Uniunii Europene au atenuat te­merile că regiunea, și în special Polonia, vor fi afectate de impactul crizei din Ucraina. Un rol important la performanța Estului îl are Germania, principalul partener comercial, scrie agenția Thomson Reuters.

„Evenimentele din Ucraina nu au avut până acum un impact semnificativ asupra comerțului extern al țărilor din regiune. Pentru regiune a fost mult mai important că economia Germaniei a accelerat în primul trimestru“, a explicat David Nemeth, economist la K&H; Bank.

Economia poloneză, cea mai mare din regiune și singura din UE care a evitat recesiunea în timpul și după criza globală din 2008-2009, a înregistrat în primul trimestru cel mai rapid ritm de creștere din ultimii doi ani, de 3,5% comparativ cu perioada similară de anul trecut, în condițiile în care costurile de împrumut au coborât la niveluri record și au revigorat investițiile și cheltuielile populației.

„La creșterea economiei contribuie tot mai mult investițiile companiilor și consumul privat. Important este că și exporturile au rămas puternice“, consideră Adam Antoniak, economist la Bank Pekao, citat de Bloomberg. Creșterea economiei poloneze din primul trimestru este mică doar comparativ cu cea a României.

Datele contrazic, cel puțin pentru mo­ment, avertismentele multor econo­miști că Polonia va plăti pentru duritatea cu care se opune, diplomatic, intervențiilor Rusiei în Ucraina. Rusia a interzis importurile de porci din Polonia și a amenințat că va restricționa achizițiile de mere poloneze.

Economia Ungariei a crescut cu 3,5% în ritm anualizat, în termeni neajustați, cel mai puternic începând cu 2006, energizată de producția indus­trială mai mare, de activitatea din cons­trucții, de creșterea investițiilor și de avansul cererii interne, potrivit statisticii oficiale maghiare.

După calculele Eurostat, PIB-ul a accelerat la 3,2%.

„Toate sectoarele economiei cu excepția serviciilor financiare au crescut în primul trimestru în comparație cu anul trecut“, a afirmat un statistician maghiar.

Un indicator al încrederii în eco­nomie a intrat în aprilie în teritoriu po­zitiv pentru prima dată în ultimii 16 ani. Ministrul economiei Mihaly Varga a estimat înaintea publicării datelor pri­vind PIB-ul că economia Ungariei ar putea crește cu 2,5% anul acesta.

„Motorul german este puternic, au crescut serios volumele în economia germană, în special în industria auto“, a afirmat Varga.

Pentru Bulgaria, datele statistice arată că cererea internă a crescut cu 1,4% în ritm trimestrial, iar formarea capitalului fix a avansat cu 0,8%. Însă exporturile s-au micșorat cu 2,6%. În consecință, creșterea economică a decelerat ușor, atât în ritm trimestrial, la 0,2%, cât și anualizat, la 1,1%. Guvernul bulgar are ca țintă o creștere economică de 1,8% pentru anul acesta. Luna trecută, ministrul de finanțe Petar Chobanov a estimat un avans de 2,1%.

Econmia Cehiei a stagnat în comparație cu cele trei luni anterioare, dar a crescut cu 2% în ritm anualizat, puțin mai slab decât s-a anticipat.

Economia Germaniei continuă să tragă după ea zona euro, cu toate că Franța și Italia frânează

Revenirea economică din zona euro nu a reușit să capete forță în primul trimestru în pofida creșterii puternice a PIB-ului german, deoarece Franța, a doua economie ca mărime din uniunea monetară, a stagnat în mod neașteptat, iar Italia și Olanda au scăzut, notează Bloomberg. Avansul economic al zonei euro a stagnat la 0,2% în primul trimestru, comparativ cu cele trei luni anterioare, ceea ce va pune presiuni noi pe Banca Centrală Europeană să anunțe luna viitoare măsuri de stimulare. PIB-ul a accelerat de la 0,5% la 0,9% în ritm anualizat.

Ritmul de creștere al economiei Germaniei, cea mai mare din UE, s-a dublat în ritm trimestrial la 0,8% și a accelerat la 2,3% în ritm anualizat, în parte datorită iernii blânde. Însă statistica germană a raportat și creșterea cererii interne, ceea ce reprezintă o veste bună pentru întreaga economie a zonei euro, dependentă de cheltuielile gospodăriilor și companiilor germane. De asemenea, comerțul extern a scăzut, semn al reechilibrării surselor de creștere dinspre exporturi spre cererea internă. Dar chiar și aici, în Germania, motorul de creștere al zonei euro, sunt semne de încetinire în al doilea trimestru. Institutul ZEW pentru Cercetare Economică Europeană, care încearcă să anticipeze evoluțiile cu șase luni în avans, a anunțat săptămâna aceasta că un indicator al așteptărilor investitorilor a scăzut în mai pentru a cincea lună consecutiv la cel mai redus nivel începând cu ianuarie 2013.

În Franța, reducerea cheltuielilor gospodăriilor cu 0,5% a încetinit creșterea economică până la stagnare. De asemenea, investițiile s-au redus cu aproape 1%, iar exporturile au încetinit de la 1,6% în ultimele trei luni ale anului trecut la 0,3%. Guvernul francez s-a angajat să reducă cu peste 30 de miliarde de euro povara fiscală care apasă pe angajatorii privați în următorii trei ani, dar intenționează ca în același timp să economisească 50 de miliarde de euro din cheltuielile publice pentru a putea reduce deficitul bugetar la limitele recomandate în tratatele UE, ceea ce va pune și mai mari presiuni pe creșterea economică.

Italia a dat înapoi în eforturile celei de-a treia economii ca mărime din zona euro de a ieși din cea mai lungă recesiune de după Al Doilea Război Mondial. PIB-ul a scăzut cu 0,1% în T1, în ritm trimestrial, după creșterea de 0,1% cu care a ieșit din recesiune în cele trei luni anterioare. Biroul italian de statistică a anunțat că activitatea industrială s-a contractat, iar cea din servicii nu a crescut, în timp ce producția din agricultură a avansat ușor. Datele reprezintă o lovitură pentru coaliția de guvernare condusă de unul dintre cei mai tineri premieri europeni, Matteo Renzi, dată în timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare.

O surpriză plăcută a venit din partea Spaniei, unde revenirea economică a accelerat substanțial. Economia a crescut cu 0,6% în T1, comparativ cu anul trecut, față de o scădere de -0,2% în ultimele trei luni din 2013.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru