Aplicarea în acest sens a Legii salarizării este prezentată ca o măsură care să stimuleze consumul."În privința consumului, măsurile preconizate cu efecte semnificative asupra veniturilor disponibile sunt: creșterea salariului minim, care va continua în 2015 și 2016, astfel încât în 2016 să ajungă la 1200 lei, continuarea indexării pensiilor în raport cu inflația și evoluția reală a câștigurilor salariale, acordarea venitului minim de inserție, aplicarea Legii salarizării unitare în sensul majorării salariilor categoriilor de salariați tineri cu venituri mai mici, precum și alte măsuri pentru gospodăriile cu venituri mici și mijlocii", se arată în document.
Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eșantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eșantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu.
Raportul dintre salariul minim și cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensațiile, primele și indemnizațiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câștigului.
Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu valoarea de referință, astfel încât până în prezent s-au păstrat salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.
În programul de convergență, Guvernul speră ca creșterea economică pe termen mediu să creeze condițiile îmbunătățirii ocupării, în special în ceea ce privește numărul salariaților, estimându-se astfel că nivelul populației ocupate va fi majorat, în medie, cu 0,3% anual, iar numărul salariaților cu 0,7%.
Rata șomajului ar urma să scadă de la 7,3% la 6,7% în 2017.
Guvernul mizează în același timp pe faptul că, în 2015-2017, tendința de reducere a inflației va continua, manifestându-se atât la nivelul inflației anuale cât și ca medie anuală, și că reluarea procesului de reducere a inflației va fi susținută prin menținerea conduitei ferme a politicii monetare, cât și a celorlalte componente ale mixului de politici economici (fiscală, a veniturilor). Estimările au luat însă în calcul ani agricoli normali și o volatilitate redusă pentru prețul internațional al petrolului.
De asemenea, reducerea graduală a ritmului de majorare a accizelor, promovarea unei politici salariale prudente și continuarea reformelor structurale ar urma să mențină procesul de dezinflație pe o traiectorie sustenabilă. Astfel, rata inflației urmează să scadă până la nivelul de 2,5% în anul 2017, cu o medie anuală de 2,7%.
Un alt mijloc eficient de ancorare a anticipațiilor inflaționiste ar urma să fie revenirea tendinței de apreciere în termeni reali a monedei naționale în raport cu euro, fapt văzut ca posibil dacă se are în vedere perspectiva unei creșteri mai accelerate de productivitate în economia românească față de principalii săi parteneri externi.
Impactul cursului de schimb va fi unul modest, manifestat în sensul susținerii procesului de dezinflație.
0 comments :
Trimiteți un comentariu